Într-o perioadă în care echilibrul emoțional este tot mai des pus la încercare, iar nevoia de sprijin în gestionarea stresului și a stărilor afective este în creștere, inteligența artificială își găsește locul ca suportul emoțional de zi cu zi. Chatboții empatici, aplicațiile conversaționale și sistemele inteligente capabile să recunoască tonul emoțional al mesajelor oferă un sprijin rapid, accesibil și constant, fără a înlocui rolul esențial al specialiștilor în sănătatea mintală. Oferă utilizatorilor oportunitatea de a-și exprima gândurile, de a primi încurajări sau sugestii personalizate și de a accesa resurse utile în momentele în care aceștia au nevoie de o formă imediată de sprijin. Totuși, această evoluție deschide discuții importante: cât de mult putem conta pe inteligența artificială pentru a răspunde unor nevoi profund umane și poate oare o entitate artificială să înțeleagă cu adevărat suferința umană? Și dacă da, cât de mult suntem dispuși să ne încredințăm vulnerabilitatea unei inteligențe non-umane?
FAQ: De vorbă cu AI
- Înțelege AI-ul cu adevărat suferința umană?
Deși inteligența artificială nu „simte” în sens uman, modelele avansate de procesare a limbajului natural (precum GPT) pot recunoaște expresii ale suferinței emoționale cu o precizie din ce în ce mai mare. Aceste sisteme sunt antrenate pe milioane de exemple de conversații și texte terapeutice, ceea ce le permite să răspundă cu un nivel remarcabil de empatie simulată. Totuși, răspunsurile AI rămân fundamentate pe pattern-uri statistice, nu pe o înțelegere autentică a experienței trăite. Acest lucru limitează capacitatea AI-ului de a interveni în situații complexe sau ambigue, unde intuiția umană și experiența terapeutică joacă un rol crucial (OpenAI, 2025).
- Oamenii apelează în 2025 la ChatGPT pentru sprijin emoțional?
Da, din ce în ce mai mulți oameni aleg să discute cu ChatGPT sau cu alți asistenți conversaționali atunci când au nevoie de sprijin emoțional, gestionarea stresului sau clarificarea gândurilor. Deși nu sunt terapeuți licențiați, acești chatboți oferă un spațiu sigur, accesibil și constant pentru exprimarea emoțiilor. Utilizatorii apreciază faptul că pot primi răspunsuri empatice, fără judecată, la orice oră, fără a fi nevoie de programări sau expunerea în fața unei persoane reale. Chatboții devin astfel o formă de „prim ajutor emoțional digital”, care poate completa, dar nu înlocui, suportul profesional oferit de specialiști.
În 2025, utilizarea inteligenței artificiale pentru sprijin emoțional este într-o creștere semnificativă, susținută de o serie de statistici revelatoare. Un studiu realizat de OpenAI și MIT Media Lab arată că peste 55% dintre tinerii americani între 18 și 29 de ani se simt confortabil să discute cu un AI despre probleme de sănătate mintală. În Germania, 27% dintre respondenți au apelat deja la agenți conversaționali precum ChatGPT pentru a-și exprima preocupările emoționale.
- De ce apelează tot mai mulți oameni la ChatGPT pentru sprijin emoțional în 2025?
Creșterea se explică prin accesibilitatea AI-ului, disponibilitatea permanentă (24/7), lipsa judecății umane și costurile reduse. În plus, modelele conversaționale din 2025 sunt mult mai empatice și capabile să răspundă în mod personalizat. Într-un context global marcat de stres și incertitudine, mulți aleg AI-ul ca o formă rapidă și discretă de sprijin.
- AI și viitorul psihologiei: partener sau înlocuitor?
Privind spre viitor, este tot mai clar că AI-ul nu va înlocui psihologii, ci va deveni un partener strategic în susținerea sănătății mintale. Cel mai probabil, vom asista la dezvoltarea unor ecosisteme hibride, în care tehnologia va completa intervențiile umane: AI-ul va putea realiza screening-uri rapide, va oferi suport în afara orelor de cabinet și va ajuta la monitorizarea continuă a stărilor emoționale. Psihologii, la rândul lor, vor beneficia de date și instrumente mai sofisticate pentru a înțelege mai bine nevoile clienților și a personaliza intervențiile (OpenAI, 2025).
- Unde trebuie să tragem linia atunci când sprijinul oferit de un chatbot nu mai este suficient?
Deși chatboții precum ChatGPT pot oferi un sprijin emoțional de prim nivel – prin conversații empatice, validare și clarificare a gândurilor – există limite esențiale peste care aceștia nu ar trebui să treacă. Linia se trasează clar în momentul în care utilizatorul se confruntă cu suferință psihică severă (gânduri suicidare, depresie profundă, crize de anxietate), are nevoie de diagnostic sau tratament specializat, sau când problematica implică traume, abuz sau dificultăți relaționale profunde. În astfel de cazuri, intervenția unui psiholog sau psihoterapeut calificat este esențială. AI-ul poate completa, dar nu înlocui, relația terapeutică autentică – iar conștientizarea acestor limite este vitală pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Totuși, viitorul depinde în mare măsură de felul în care vom alege să gestionăm aceste inovații. Vor fi necesare reglementări etice clare, formarea profesioniștilor în utilizarea AI și, mai ales, o conștientizare profundă a limitelor acestei tehnologii. Psihologia este, în esență, știința umanului – și tocmai aici vă lansez o întrebare provocatoare la care să reflectați: cum putem folosi inteligența artificială fără a pierde din vedere ceea ce ne face profund umani?
Ce ne spun studiile din literatura de specialitate?
Studiile recente sugerează că chatbot-urile bazate pe inteligență artificială pot fi o soluție promițătoare pentru furnizarea de sprijin psihologic inițial, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu simptome ușoare, până la moderate, de anxietate. Meta-analizele și recenziile sistematice (Zhong et al., 2024; Gallegos et al., 2024) arată că aceste intervenții pot reduce semnificativ nivelul anxietății. Printre avantajele majore se numără accesibilitatea crescută, costurile reduse și anonimatul, factori care pot încuraja exprimarea emoțiilor și pot contribui la reducerea stigmatizării (Manole et al., 2024). Totuși, există și limite importante, cum ar fi lipsa empatiei umane autentice și preocupările privind confidențialitatea și securitatea datelor (Manole et al., 2024). Deși beneficiile pe termen scurt sunt încurajatoare, eficacitatea acestor soluții pe termen lung rămâne încă incertă (Zhong et al., 2024). Cercetările viitoare ar trebui să vizeze îmbunătățirea capacităților empatice ale AI-ului, personalizarea intervențiilor și stabilirea unor cadre etice riguroase pentru protejarea utilizatorilor.
Un aspect esențial evidențiat de studiul realizat de Meng și Dai (2021) este că modul în care un chatbot AI comunică – mai ales dacă „se autodezvăluie” sau nu – influențează semnificativ eficiența sprijinului emoțional perceput de utilizator. Cercetarea arată că, atunci când un chatbot împărtășește informații personale (simulând o formă de auto-dezvăluire umană), utilizatorii îl percep ca fiind mai empatic, mai apropiat și mai demn de încredere. Această apropiere emoțională simulat-creată poate spori efectul de sprijin perceput, chiar dacă utilizatorii știu că interacționează cu o entitate non-umană. Totuși, studiul subliniază și o limită importantă: empatia percepută este în mare parte construită prin formă și ton, nu prin înțelegere reală a suferinței. Astfel, chatbot-ul poate mima sprijinul, dar rămâne într-o zonă în care credibilitatea și autenticitatea sprijinului emoțional sunt influențate mai mult de designul conversațional decât de capacitatea reală de înțelegere emoțională.
Alt studiu analizează efectele sprijinului emoțional oferit de asistenții digitali asupra satisfacției clienților și a comportamentului lor pe termen lung. Cercetătorii au descoperit că, atunci când asistenții digitali oferă suport emoțional adecvat, acest lucru este strâns legat de o creștere semnificativă a satisfacției clienților (Gelbrich et al., 2021). Clienții care simt că interacțiunile lor sunt înțelese și răspunsurile sunt empatice devin mult mai mulțumiți de serviciile oferite. În plus, sprijinul emoțional al asistentului digital are un impact pozitiv asupra persistenței comportamentale – clienții sunt mai dispuși să rămână loiali serviciilor și să continue utilizarea acestora pe termen lung. Studiul subliniază, de asemenea, că pentru ca efectele sprijinului emoțional să fie cu adevărat eficiente, interacțiunile trebuie să fie personalizate și să țină cont de contextul emoțional al utilizatorului. Un asistent digital care răspunde în mod adaptativ și recunoaște nevoile emoționale ale utilizatorului este mult mai eficient decât unul care oferă răspunsuri standardizate (Gelbrich et al., 2021).
În timp ce tehnologia avansează rapid și AI-ul devine tot mai prezent în sprijinul psihologic, întrebarea esențială rămâne: Poate inteligența artificială să înlocuiască cu adevărat conexiunea umană necesară pentru vindecarea emoțională? Deși asistenții digitali pot oferi un ajutor imens în momente de criză și pot asigura un sprijin continuu și accesibil, nu trebuie să uităm că, în spatele fiecărei interacțiuni autentice, există o energie umană ce nu poate fi replicată de algoritmi. Viitorul sprijinului psihologic digital va depinde de găsirea unui echilibru între tehnologie și empatia umană, între eficiența calculată a unui chatbot și căldura unui terapeut real. Este clar că AI-ul poate fi un aliat valoros, dar rămâne valabilă întrebarea: Suntem gata să ne punem complet în mâinile unui algoritm când vine vorba de sănătatea noastră emoțională?
Tu ai apela la AI atunci când simți că ai nevoie să discuți cu cineva despre cum te simți?
Bibliografie
Gallegos, C., Kausler, R., Alderden, J., Davis, M., & Wang, L. (2024). Can artificial intelligence chatbots improve mental health? CIN Computers Informatics Nursing, 42(10), 731–736. https://doi.org/10.1097/cin.0000000000001155
Gelbrich, K., Hagel, J., & Orsingher, C. (2021). Emotional support from a digital assistant in technology-mediated services: Effects on customer satisfaction and behavioral persistence. International Journal of Research in Marketing, 38(1), 176-193. https://doi.org/10.1016/j.ijresmar.2020.06.004
Manole, A., Cârciumaru, R., Brînzaș, R., & Manole, F. (2025). An Exploratory Investigation of Chatbot Applications in Anxiety Management: A Focus on Personalized Interventions. Information, 16(1), 11. https://doi.org/10.3390/info16010011
Meng, J., & Dai, Y. (2021). Emotional support from AI chatbots: Should a supportive partner self-disclose or not?. Journal of Computer-Mediated Communication, 26(4), 207-222. https://doi.org/10.1093/jcmc/zmab005
OpenAI. (2025). ChatGPT (v.4) [Large language model]. Retrieved January 6, 2025, from https://chat.openai.com/
Zhong, W., Luo, J., & Zhang, H. (2024). The therapeutic effectiveness of artificial intelligence-based chatbots in alleviation of depressive and anxiety symptoms in short-course treatments: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 356, 459–469. https://doi.org/10.1016/j.jad.2024.04.057
Cătălina Chiriță
Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Programul masteral Comportament Organizațional și Consiliere Psihologică