Lumea a devenit din ce în ce mai interconectată, granițele dintre politic și economic s-au estompat, astfel, studiul politicilor externe asupra organizațiilor devine esențial. Globalizarea a transformat organizațiile din conglomerate locale la giganți independenți internaționali care sunt expuse la influențe politice externe și implicit vulnerabile la schimbările politice care au loc în toată lumea.

Deși deciziile politice au un efect asupra finanțelor companiilor, acestea, pot avea și foarte des au un efect și asupra stării de bine a angajaților. Apariția divergențelor politice, schimbările tehnologice foarte rapide cât și conflictele armate afectează securitatea locului de muncă, drepturile angajaților dar și echilibrul dintre viața personală și viată profesională.

În acest articol analizăm diferențele și asemănările legislative între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană în ceea ce privește legislația care protejează starea de bine a angajaților, urmărim cum pandemia de COVID-19 a schimbat radical perspectiva asupra modului de lucru, cum afectează războiul din Ucraina organizațiile din toată lumea și în final analizăm interacțiunile dintre politică și cultura organizațională precum și modul în care organizațiile influențează deciziile politice.

Diferențe Legislative între Uniunea Europeană și SUA

Uniunea Europeană stabilește prin Directiva 2003/88/CE standarde minime legate de timpul petrecut la muncă al angajaților iar în SUA, reglementările sunt stabilit în principal prin Wages and Fair Labor Standards Act  întocmit de departamentul muncii.

Directiva europeană recomandă statelor membre să ofere lucrătorilor o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul la 24 de ore. Similar, dacă programul de muncă zilnic depășește 6 ore, se recomandă un timp de pauză. La fiecare 7 zile lucrătoare este obligatorie o pauză de minim 24 de ore consecutive. Concediul anual minim este de 4 săptămâni, acesta trebuie să fie plătit de către angajator.

Uniunea Europeană condiționează și timpul maxim de lucru, astfel pentru o perioadă de 7 zile, un angajat nu are voie să lucreze mai mult de 48 de ore, incluzând orele suplimentare.

Directiva are recomandări și în ceea ce privește lucrătorii de noapte: aceștia trebuie să beneficieze de un control medical gratuit înaintea numirii la intervalele orare, dacă apar probleme de sănătate aceștia trebuie transferați, când este posibil, la munca de zi. Timpul petrecut la muncă nu trebuie să depășească mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore. Similar persoanele care lucrează off-shore și pe navele de pescuit au recomandări specifice.

În ceea ce privește Wages and the Fair Labor Standards Act, salariul minim este stabilit la 7.25$ pe oră lucrată, iar în cazul în care statul în care se află lucrătorul are legi similare cu cea menționată aici, angajatul are dreptul să primească salariul minim mai mare.

Nu există o limită de ore lucrate pe săptămână pentru persoanele care au 16 ani sau mai mult. Legislația nu obligă angajatorul să plătească overtime pentru munca efectuată în weekend sau sărbători legale atât cât timp angajatului nu depășește 40 de ore lucrate pe 7 zile. În cazul în care orele de overtime sunt necesare, acestea valorează între 1x – 1.5x salariul pe oră.

Se observă așadar diferențe sesizabile între legislația europeană și cea americană, UE pune mult accent pe limitarea timpului de lucru și asigurarea perioadelor de respiro pentru angajați iar în SUA se pune accentul mai degrabă pe plata orelor suplimentare. Totuși în SUA există legi la nivel de stat, precum cele din California, care pot oferi protecții suplimentare angajaților și sunt mai similare cu directivele europene.

 

Pandemia COVID- 19

Rata alarmantă a infecțiilor cu noul virus a determinat guvernele lumii să impună legi și ordonanțe prin care să fie limitată expunerea oamenilor la un potențial risc, protejând astfel sănătatea publică. Totuși multe organizații au fost nevoite să-și suspende activitatea sau să-și reducă semnificativ operațiunile. Pentru a rezista, organizațiile au fost forțate să găsească noi modalități prin care să reziste, fie prin digitalizare fie prin schimbarea fundamentală a unor procese.

Optimizarea productivității devine așadar un aspect critic, în special considerând și schimbările în comportamentul consumatorilor. Clienții au avut așteptări din ce în ce mai mari, solicitând servicii într-un timp din ce în ce mai scurt și la prețuri competitive. Acest comportament al consumatorilor nu diferă în era post-pandemică, așadar companiile trebuie să își modifice în continuare strategiile în așa fel încât să maximizeze profitul. (Meager și Speckkser 2011, Das și colaboratorii 2022).

În prezent pentru a menține acest influx constant de cerere, organizațiile oferă mai multă libertate angajaților în ceea ce privește alegerea modului de lucru. Multe companii oferă libertatea angajatului să lucreze remote, hybrid sau la birou. Există un număr de companii care au profitat în timpul pandemiei să își restructureze și renoveze spațiile fizice, având ca scop să îi atragă înapoi pe angajați la birou descoperind că, într-un mediu bine organizat, resursele umane pot fi mai productive (Massoudi și Hamdi, 2017). Alte companii aleg în continuare să ofere angajaților posibilitatea să lucreze hybrid descoperind o îmbunătățire în satisfacția cu munca în rândul acestora (Grzegorczyk și colaboratorii 2021). Aceste schimbări au dus și la modificarea legislației de telemuncă din diferitele țări care au aderat la această mișcare, în România au fost multiple modificări aduse de la începutul pandemiei până în prezent.

 

Războiul din Ucraina

Războiul a generat un șoc la nivel global, atât social cât și economic.

În primul rând trebuie să vorbim despre sancțiunile economice și retragerea de pe piața de afaceri din Rusia. Multe companii, precum giganții Apple, Google, Amazon, Pepsi, Netflix, McDonald’s s-au retras din Rusia imediat după începerea războiului. Sonnerfeld și colaboratorii (2022) descoperă că retragerea din piață a dus la o creștere a acțiunilor companiilor, altfel spus investitorii au atribuit o importanță crescută deciziei de a părăsi Rusia, considerând că riscul de a rămâne în țară depășește substanțial costul de a o părăsi. Totuși, trebuie să menționăm că acest val de evenimente are loc simultan atât cu sancțiunile impuse de guverne cât și cu valul de furie publică îndreptată împotriva Rusiei. Companiile care își continuă relatiile de business în Rusia au întâlnit un val de backlash din partea consumatorilor și posibil ca acesta să continue, adaugă Sonnerfeld pentru BBC.

La fel de complexă este situația refugiaților; aproape 9 milioane de Ucraineni au trecut granița în Polonia până în 2024 pentru a scăpa de război, conform Statista. Guvernul polonez a adoptat, în 2022, prompt, o lege care le permite ucrainenilor acces la aceleași servicii publice ca ale poporului autohton inclusiv dreptul de a-și deschide un business, legislație care a permis o integrare rapidă a ucrainenilor, conform unui studiu din 2023 produs de OCED, 65% din persoanele refugiate și-au găsit un loc de muncă.

În ceea ce privește acțiunile companiilor locale, Makerewicz (2025) notează cum 53% din organizatiilor poloneze susțin activ refugiații ucraineni, 36% din companiile mici oferă ajutor financiar direct refugiaților iar 19% din companiile largi donează bani în Ucraina direct. Multe din aceste companii organizează grupuri de voluntari din corporație pentru a ajuta refugiații, aceste ore de voluntariat sunt plătite de companie și au loc în timpul programului.

Războiul din Ucraina a creat provocări semnificative pentru întreaga planetă. Companiile care au reușit să se adapteze rapid la schimbări și să-și protejeze angajații cât și să se implice civic au fost mai bine poziționate pentru a face față acestor noi probleme.

 

„In recent news”

Până acum, în cadrul acestui articol, am explorat câteva dintre diferențele legislative dintre Uniunea Europeană și Statele Unite legate de starea de bine a angajatului, efectele deciziilor luate de guverne în timpul pandemiei care au avut consecințe asupra organizațiilor și acțiunile oarecum simbiotice ale unor guverne și ale unor organizații ca răspuns la începerea războiului. În Statele Unite ale Americii apar și alte forme de colaborare între organizațiile private și guvern

NASA alocă 100 de milioane de dolari Space X pentru a dezvolta un nou model de telescop, având ca scop principal „vânătoarea de asteroizi”. În trecut cele 2 companii au mai avut contracte, în 2024 s-a semnat un contract de 843 de milioane de dolari pentru a aduce stația internațională înapoi în orbită, iar în 2022 un contract de 1.15 miliarde de dolari pentru o misiune de aselenizare, numită Artemis.

Microsoft achiziționează fosta centrală nucleară din Three Misle Island cu scopul de a o repara și ulterior folosi pentru următorii 20 de ani pentru propriile servere de inteligență artificială.

Un articol din 2024 arată că și Amazon au contracte, în special pe partea de infrastructură de servere cu guvernul American, obținând chiar sume considerabile din colaborare.

 

 

Referințe:

Meager, N., & Speckesser, S. (2011). Wages, productivity, and employment: A review of theory and international data. EEO.

Das, D., Sarkar, A., & Debroy, A. (2022). Impact of COVID‐19 on changing consumer behavior: Lessons from an emerging economy. International journal of consumer studies, 46(3), 692-715.

Massoudi, A. H., & Hamdi, S. S. A. (2017). The Consequence of Work Environment on Employees Productivity. IOSR Journal of Business and Management, 19(01), 35-42.

Makarewicz, A. Business sector for Ukrainians. Humanitarian Aid and Empowerment of Ukrainian Refugees, 182.

Grzegorczyk, M., Mariniello, M., Nurski, L., & Schraepen, T. (2021). Blending the physical and virtual: a hybrid model for the future of work (No. 14/2021). Bruegel Policy Contribution.

Sonnenfeld, J., Tian, S., Zaslavsky, S., Bhansali, Y., & Vakil, R. (2022). It pays for companies to leave Russia. Available at SSRN, 4112885.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX%3A32003L0088 – Consultat în 23.02.2025

https://www.dol.gov/agencies/whd/flsa- Consultat în 23.02.2025

https://e-juridic.manager.ro/articole/telemunca-2024-noutati-relevante-pentru-angajati-si-angajatori-29720.html – Consultat în 23.02.2025

https://www.statista.com/statistics/1293564/ukrainian-refugees-in-poland/ – Consultat în 23.02.2025

OECD (2023), International Migration Outlook 2023, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/b0f40584-en.

https://www.technologyreview.com/2024/09/26/1104516/three-mile-island-microsoft/- Consultat în 23.02.2025

https://www.bbc.com/worklife/article/20230918-business-in-russia-why-some-firms-havent-left – Consultat în 26.02,2025

https://www.nasa.gov/humans-in-space/nasa-awards-spacex-second-contract-option-for-artemis-moon-landing/ – Consultat în 26.02.2025

https://www.jalopnik.com/1798966/nasa-awards-spacex-100-million-contract-launch-asteroid-hunting-telescope/ – Consultat în 26.02.2025

https://apnews.com/article/nasa-spacex-contract-international-space-station-339c0b8313073fdf4d9fe22056f3d51c – Consultat în 26.02.2025

https://www.tenderalpha.com/blog/post/quantitative-analysis/how-much-do-government-contracts-contribute-to-amazon-web-services-growth – Consultat în 26.02.2025