In your mind: Cum fake news și manipularea ne schimbă percepțiile și comportamentele

În fiecare zi, suntem bombardați cu informații din toate direcțiile—știri, postări virale, opinii puternic exprimate pe rețelele sociale. Dar câte dintre acestea sunt adevărate? Câte sunt menite să ne influențeze, să ne provoace emoții extreme sau să ne determine să acționăm într-un anumit fel? Și, cel mai important, cum ne afectează acest haos informațional la nivel psihologic?

Trăim într-o eră a supraîncărcării informaționale, unde adevărul și ficțiunea se împletesc periculos de bine. Manipularea în masă și fake news-ul nu sunt doar probleme ale societății moderne, ci și arme psihologice subtile care ne afectează percepțiile, emoțiile și chiar sănătatea mentală. De la teorii conspiraționiste la dezinformări cu impact major în deciziile politice și sociale, aceste fenomene ne modelează realitatea mai mult decât am crede.

Ce înțelegem prin fake news?

Știrile false (fake news), un fenomen semnificativ în discursul politic actual, se disting prin conținut care nu reflectă realitatea și care este creat intenționat pentru a induce în eroare publicul. Acestea îmbină informații inexacte cu scopuri deliberate de manipulare. Cercetătorii le definesc drept „inexacte sau înșelătoare” și răspândite cu intenția de a dezinforma, discredita sau distorsiona realitatea. De asemenea, în literatura de specialitate sunt descrise ca informații eronate, incluzând declarații fabricate, nefondate sau scoase din context pentru a manipula percepția publicului (Trninić et al., 2021). Scopul principal al acestui tip de conținut este de a induce în eroare publicul, fie pentru a afecta reputația unor persoane sau organizații, fie pentru a obține avantaje politice sau financiare. De multe ori, știrile false se bazează pe titluri exagerate și conținut fabricat, menite să atragă audiența și să genereze venituri din publicitate online (Pleșca, 2019).

Știrile false și conținutul manipulator sunt proiectate pentru a stârni emoții puternice, cum ar fi frica, furia sau empatia exagerată. Persoanele tind să creadă mai ușor informațiile care le confirmă convingerile anterioare, iar anxietatea crește probabilitatea de a distribui astfel de conținut.

Studiile recente au analizat impactul știrilor false, evidențiind multiple efecte psihologice și sociale (Escolà-Gascón et al., 2023; OpenAI, 2025):

• amplificarea ideologiilor politice extreme, contribuind la radicalizare. Polarizarea gândirii favorizează agresivitatea și tribalismul ideologic
• dezechilibrul emoțional, astfel încât persoanele mai susceptibile la dezinformare tind să manifeste o dependență emoțională ridicată.
• a fost identificată o corelație între acceptarea știrilor false și stilurile de gândire, observând că persoanele cu un stil analitic mai scăzut sunt mai predispuse să creadă astfel de informații
• Anxietatea și stresul cauzate de supraîncărcarea informațională.
• Sindromul oboselii informaționale și neîncrederea generalizată.
• Polarizarea socială și efectul de bulă informațională.

 

Rapiditatea cu care circulă știrile în ziua de azi este fără precedent, fiind amplificată de rețelele sociale, algoritmi și tendința utilizatorilor de a distribui informații înainte de a le verifica. Știrile false, în special, se propagă și mai rapid, deoarece stârnesc reacții emoționale puternice și sunt concepute pentru a atrage atenția. Conform studiului prejudecățile cognitive, precum efectul barnum, încurajează consumul de știri false. Efectul Barnum este un fenomen psihologic prin care oamenii tind să accepte descrieri vagi și generale despre personalitatea lor ca fiind foarte precise și specifice, deși acestea se aplică unui număr mare de persoane. Acest efect explică de ce horoscoapele, testele de personalitate superficiale și afirmațiile făcute de ghicitori par adesea extrem de relevante pentru individ (Escolà-Gascón et al., 2023).

Strategii de combatere și prevenire (Pleșca, 2019) – Cum ne ferim de știrile false?

• Dezvoltarea gândirii critice.
• Verificarea surselor articolului și actualitatea sa, citirea dincolo de titlu, evaluarea autorilor
• Conștientizarea propriilor prejudecăți
• Consultarea experților pentru confirmarea informațiilor
• Educația media și digitală.
• Rolul psihologilor în combaterea anxietății legate de dezinformare.

În concluzie, subiectul abordat face un apel la conștientizare și responsabilitate în consumul de informații. Știrile false reprezintă o amenințare semnificativă pentru societate, alimentând dezinformarea, manipularea și polarizarea opiniei publice. Propagate rapid prin mass-media și rețelele sociale, acestea subminează încrederea în sursele de informare credibile și influențează deciziile politice, sociale și economice. Doar printr-o informare corectă și responsabilă putem limita impactul dezinformării și proteja integritatea discursului public.

 

 

Bibliografie

Escolà-Gascón, Á., Dagnall, N., Denovan, A., Drinkwater, K., & Diez-Bosch, M. (2023). Who falls for fake news? Psychological and clinical profiling evidence of fake news consumers. Personality and individual differences, 200, 111893. https://doi.org/10.1016/j.paid.2022.111893

OpenAI. (2025). ChatGPT (v.4) [Large language model]. Retrieved January 6, 2025, from https://chat.openai.com/

Pleșca, A. (2019). Distorsionarea discursului politic prin intermediul ştirilor false. In Promovarea valorilor social-economice în contextul integrării europene (pp. 80-83).

Trninić, D., Kuprešanin Vukelić, A., & Bokan, J. (2021). Perception of “fake news” and potentially manipulative content in digital media—a generational approach. Societies, 12(1), 3.