Ianuarie la sală: Festivalul de Rezoluții sau Maratonul Renunțărilor?

I

Sălile de fitness, la fiecare început de an devin epicentrul rezoluțiilor de „new year, new me”. După excesele sărbătorilor, mulți se îndreaptă spre sport, ghidați de dorința de a-și recâștiga forma sau de a adopta un stil de viață sănătos. Totuși, în vremurile actuale, dominate de influenceri fitness, aplicații de tracking și presiunea socială de a fi „în formă”, mersul la sală în ianuarie pare să fie mai mult decât un obicei – devine aproape un ritual cultural. Dar cât din acest entuziasm inițial se transformă în angajament pe termen lung și cât rămâne o etapă trecătoare a „febrei rezoluțiilor”?

Mersul la sală la început de an: mit sau realitate?

În luna ianuarie, sălile de fitness din România înregistrează o creștere semnificativă a numărului de abonamente, pe fondul rezoluțiilor de Anul Nou. Conform datelor furnizate de SanoPass FIT, 40% dintre cei înscris la o sală de fitness în luna ianuarie au menținut o frecvență constantă până în aprilie, însă doar 14% au rămas activi până la finalul anului.

Această tendință evidențiază dificultatea menținerii motivației pe termen lung. Factorii care contribuie la abandon includ lipsa de timp, așteptările nerealiste și dorința de rezultate imediate. Majoritatea persoanelor își mențin perseverența maximum două luni. În plus, în contextul economic actual, schimbările și majorările prețurilor ar putea influența și mai mult rata de retenție a abonaților, subliniind importanța unor strategii eficiente de motivare și adaptare la noile condiții (OpenAI, 2025).

Conform studiilor, rata abandonului este mai mare în primele luni de la înscriere, iar acest fenomen este mai pronunțat la începutul anului, în luna ianuarie. Aceasta poate fi explicată prin faptul că mulți oameni se înscriu la sală ca parte a rezoluțiilor de Anul Nou, cu intenția de a îmbunătăți sănătatea sau de a slăbi, dar nu reușesc să mențină un angajament pe termen lung.

În plus, studiul subliniază că abandonul tinde să scadă după primele luni de frecventare a sălii. Acest lucru sugerează că, deși mulți oameni renunță relativ rapid, există o parte semnificativă din membrii sălilor care reușesc să își mențină obiceiul de a face exerciții fizice pe termen mai lung, după ce trec de perioada inițială de încercare (Oliveira et al., 2021).

De ce aleg oamenii antrenamentele în sălile de fitness?

Studiile atestă că sportul practicat într-o sală profesională este perceput de oameni ca un mijloc de a obține transformare și control asupra propriei vieți. De aceea, un antrenament le oferă claritate și o stare de bine celor ce le frecventează, având percepția stăpânirii situațiilor imprevizibile și a stresului din viața lor (Doğan, 2015).

Beneficii

Avantajele mersului la sală sunt binecunoscute în aceste vremuri, de fapt, ușor, ușor acest lucru devine un trend tot mai promovat atât din punct de vedere al sănătății fizice și psihice, cât și din prisma dorinței de a fi într-o formă cât mai bună și a primi aprecierea celorlalți. Astfel, Ismail (2016) a vorbit despre beneficiile directe ale sportului pe termen lung:

  • prevenirea bolilor
  • prezența stării de bine
  • stimularea activității creierului
  • îmbunătățirea fluxului sanguin
  • creșterea nivelului de energie, productivitate și stimă de sine
  • scăderea nivelului de stres
  • disciplină

Partea întunecată a „industriei corporale”         

Totuși, rezoluțiile care au în spate în aparență o motivație sănătoasă pentru mersul la sala de fitness au devenit, în ultimii ani, parte a unei strategii de marketing – „industria corporală” (Straughan, 2010). Motivațiile nocive și nesănătoase în rezoluțiile pentru mersul la sală și în industria corporală sunt adesea alimentate de presiunea socială și de standardele nerealiste de frumusețe impuse de media și rețelele sociale, ceea ce poate duce la dorințe disfuncționale de a atinge un anumit tip de corp, ignorând sănătatea mentală și fizică. În plus, abordarea obsesivă asupra greutății sau dimensiunilor corporale poate transforma exercițiile fizice într-o rutină de auto-pedeapsă, iar marketingul agresiv al industriei wellness poate promova soluții rapide care subminează importanța unui proces echilibrat, sănătos și susținut de progres. Suprasolicitarea și lipsa odihnei, generate de dorința de rezultate rapide, pot provoca accidentări și epuizare, iar accentul pus doar pe pierderea în greutate sau obținerea unui aspect fizic ideal poate duce la o mentalitate nesănătoasă. O abordare echilibrată ar trebui să pună accentul pe sănătatea generală, progresul gradual și respectul față de propriul corp.

Cum ne găsim motivația de a continua?

Iată câteva strategii esențiale pentru a vă păstra motivația de a merge la sală, mai ales la început de an:

  • Un management eficient al timpului este esențial, iar antrenamentele trebuie programate la fel de riguros ca orice altă activitate importantă.
  • Setarea de obiective realiste și măsurabile ajută la menținerea motivației și la urmărirea progresului, iar aceste obiective ar trebui să fie clare și realizabile pentru a evita dezamăgirile.
  • Găsirea unui partener de antrenament sau implicarea într-un program structurat poate oferi sprijin și motivație suplimentară, creând o rutină mai ușor de menținut.
  • Consecvența este cheia, iar chiar și pașii mici, dar regulați, pot aduce rezultate semnificative pe termen lung, ajutându-i să rămână pe drumul cel bun, chiar și atunci când motivația scade.

 

Bibliografie

Doğan, C. (2015). Training at the gym, training for life: creating better versions of the self through exercise. Europe’s Journal of Psychology, 11(3), 442–458. https://doi.org/10.5964/ejop.v11i3.951

Ismail, S. N. R. (2016). Gym exercise and its effect on the health / Siti Nuur Rafidah Ismail. University Technology MARA Sarawak.

Oliveira, G. T. A., Pereira, L. C., Linhares, M., Da Silva, L. R. F., Silva, P. R., & Elsangedy, H. M. (2021). Dropout predictors at gyms: a retrospective study. Revista Brasileira De Ciências Do Esporte, 43. https://doi.org/10.1590/rbce.43.e014220

OpenAI. (2025). ChatGPT (v.4) [Large language model]. Retrieved January 6, 2025, from https://chat.openai.com/

 

Cătălina Chiriță

Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Programul masteral Comportament Organizațional și Consiliere Psihologică

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR