Blue Monday – mit sau realitate?

Luna ianuarie este adesea asociată cu noi perspective, dorințe și schimbări majore, care să ne determine să devenim „cea mai bună variantă a noastră”. Însă ce se întâmplă în momentul în care nu respectăm rezoluțiile personale, rutina revine încet înapoi în viețile noastre și realitatea copleșitoare își face simțită prezența?

În fiecare an, cea de-a treia zi de luni din ianuarie este denumită „Blue Monday” și este considerată drept „cea mai tristă zi din an”. Cel puțin din 2005 și până acum, de când psihologul britanic Cliff Arnall a dezvoltat o formulă matematică prin care încerca să explice prevalența unei stări fizice și psihice precare ce era mult mai preponderentă în luna ianuarie datorată vremii, a banilor foarte puțini rămași în urma sărbătorilor, a tristeții provocate de neîndeplinirea rezoluțiilor personale și a lipsei de motivație. Teoria a avut un succes imens, în special în rândul companiilor și mărcilor importante din piață, ce susțineau că încearcă să combată prin produsele și serviciile lor o așa zisă „melancolie”. Cu toate acestea, teoria a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul anilor de către specialiști. Așadar, este „cea mai tristă zi de luni din an” un eveniment real și susținut din punct de vedere științific sau reprezintă o strategie de marketing foarte inteligentă?

Blue Monday: un simplu mit?

În ciuda popularității sale, Blue Monday nu este un concept susținut din punct de vedere științific. De-a lungul timpului s-a încercat studierea acestui fenomen și a credinței conform căreia zilele de luni sunt cele mai grele zile ale săptămânii (Botica, 2024), însă nu s-a remarcat o corelație semnificativă între cele două. Chiar dimpotrivă, mulți cercetători susțin că acest concept a fost creat pentru a mări vânzările din sectoare precum fitness, turism sau sănătate mintală (Botica, 2024).

În timp ce poate părea convingător ca „cea mai tristă zi din an” să fie într-o zi din ianuarie, nu există niciun fel de date ce pot arăta faptul că această zi de luni ar fi mai deprimantă decât restul zilelor de luni din an. Este important de menționat că deși „Blue Monday” nu are o bază științifică solidă și poate fi considerat un simplu mit, depresia, anxietatea și burnout-ul sunt probleme reale cu care ne putem confrunta zilnic.

Realitatea: Tulburarea Afectivă Sezonieră (TAS)

Tulburarea Afectivă Sezonieră este o afecțiune psihică ce afectează aproximativ 5% din populația lumii, iar de cele mai multe ori, oamenii resimt aceste simptome în perioadele reci, începând din toamnă și până la finalul lunii februarie (Zauderer & Ganzer, 2015). În termeni populari, acest concept este denumit „depresia de iarnă” și deși nu a putut fi explicat în totalitate, anumite ipoteze au fost testate. Spre exemplu, s-a remarcat faptul că pacienții cu un nivel extrem de ridicat al depresiei prezentau și o întârziere în secreția melatoninei și o atenuare a ritmului circadian, fapt ce poate fi explicat de expunerea la soare (Czeisler et al., 2018).

Această tulburare este identificată drept un tip de depresie cu un tipar sezonier, caracterizată de simptome depresive cum ar fi hipersomnie, schimbări majore în apetit, lipsa energiei, sentimente de tristețe majore, dificultăți în ceea ce privește concentrarea, gânduri auto-destructive, conform APA (Torres, 2020). Acest tip de afecțiune este recunoscută de către specialiști din domeniul sănătății mentale și poate fi tratată cu terapie și medicație. Cauzele apariției sale preponderent în cazul anumitor persoane sunt încă necunoscute, de la patofiziologie și psihopatologie la alte cauze biologice, studiile în aria geneticii din următorii ani ar putea dezvălui adevăratele motive ale existenței sale (Menculini et al., 2018). Cert este că față de o singură zi tristă din an, așa cum este concepută Blue Monday, TAS este o afecțiune recurentă, ce poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții unei persoane.

Impactul zilelor reci asupra sănătății mentale

Chiar și pentru cei care nu se regăsesc suferind de această afecțiune, iarna poate deveni un inamic uriaș al sănătății mintale. O dată cu zilele mai scurte și temperaturile mai reci, vine și o perioadă încărcată după sărbători, ce poate contribui atât la un nivel de stres mai ridicat, cât și la o dispoziție mai tristă. Ne putem regăsi simțindu-ne mai izolați, mai anxioși și în burnout în urma întoarcerii la muncă după sărbători în special.

Burnout-ul este, în general, un element central în momentul revenirii la locul de muncă după o vacanță bine meritată de Crăciun și Anul Nou. Ne întoarcem înapoi la munca pe care am lasat-o neterminată înainte de sărbători, în speranța că ne vom întoarce plini de energie și vom termina tot ce ne-am propus. Combinația dintre așteptările nerealiste setate în momente de optimism și oboseala resimțită în urma sărbătorilor nu fac altceva decât să ne lase simțindu-ne epuizați din punct de vedere emoțional și copleșiti în totalitate. Mai mult decât atât, în multe organizații, luna ianuarie aduce o serie de provocări suplimentare, reprezentând un moment de evaluare al performanței și de stabilire a unor noi obiective, fapt ce contribuie la o creștere în cazul nivelului de stres și anxietate.

Un fenoment real sau o schemă de marketing?

În timp ce conceptul de Blue Monday nu este susținut de dovezi științifice, nu ar trebui să ratăm ocazia de a discuta despre provocările pe care oamenii le confruntă pe timpul lunilor reci. TAS și alte afecțiuni, precum anxietatea, care ar putea apărea în acea perioadă sunt legitime și necesită o atenție sporită și sprijin. De aceea, ar trebui să rămânem conștienți de impactul acestei perioade și să căutăm ajutorul necesar dacă este nevoie.

Așadar, în loc să ne concentrăm asupra unei zile simbolice, am putea să punem accentul pe adevăratele probleme ce pot fi mai preponderente în perioada lunilor de iarnă. Prin conștientizarea acestor fenomene și prin promovarea unui echilibru dintre viața profesională și cea personală, putem sprijini atât sănătatea mentală a celor din jurul nostru, cât și a noastră.

Bibliografie

Botica, A., M. Baković, M. Strikić, A. Delić, & T. Glavina. (2024). The peak of the “Blue Monday” depression and winter blues. European Psychiatry, 67(S1), S529–S529. https://doi.org/10.1192/j.eurpsy.2024.1099

Czeisler, C. A., Kronauer, R. E., Mooney, J. J., Anderson, J. L., & Allan, J. S. (2018). Biologic Rhythm Disorders, Depression, and Phototherapy: A New Hypothesis. Psychiatric Clinics of North America, 10(4), 687–709. https://doi.org/10.1016/S0193-953X(18)30543-4

Menculini, G., Verdolini, N., Murru, A., Pacchiarotti, I., Volpe, U., Cervino, A., Steardo, L., Moretti, P., Vieta, E., & Tortorella, A. (2018). Depressive mood and circadian rhythms disturbances as outcomes of seasonal affective disorder treatment: A systematic review. Journal of Affective Disorders, 241, 608–626. https://doi.org/10.1016/j.jad.2018.08.071

Torres, F. (2020, October). Seasonal affective disorder (SAD). Psychiatry.org. https://www.psychiatry.org/Patients-Families/Seasonal-Affective-Disorder

Zauderer, C., Ganzer, C.A., 2015. Seasonal affective disorder: an overview. Ment. Heal. Pract.  18, 21–24.