Beneficiile rezoluțiilor de Anul Nou

Setarea rezoluțiilor de Anul Nou a devenit un adevărat fenomen cultural care ne permite să reflectăm asupra comportamentelor trecute și să proiectăm ne dorințele în viitor, expresie a nevoii umane de auto-actualizare și dezvoltare personală. Practica de a ne stabili obiective la începutul unui nou an are rădăcini în teoria stabilirii obiectivelor (goal-setting theory), conform căreia obiectivele specifice și ambițioase duc la performanțe mai mari în comparație cu obiectivele vagi sau abstracte (Höchli et al., 2019).

De ce așteptăm să aducem schimbări în viața noastră la începutul anului și nu oricând în timpul acestuia? Acest aspect poate fi înțeles prin prisma „efectului de nou început”, un fenomen psihologic în care indivizii sunt mai predispuși să-și urmărească obiectivele în fața unor repere temporale semnificative, cum ar fi începutul unui nou an (Oscarsson et al., 2020). Acest efect sugerează că trecerea în noul an ne oferă o formă de „resetare” psihologică, încurajând-ne să uităm de eșecurile din trecut și să îmbrățișăm noi oportunități de creștere. Prin stabilirea rezoluțiilor, nu doar că putem găsi motivația să ne îmbunătățim viața, ci și sentimente de speranță și optimism pentru viitor.

Beneficii psihologice și sociale ale rezoluțiilor de Anul Nou:

Potrivit lui Dickson et al. (2021), persoanele care se angajează la obiective specifice experimentează o creștere a perseverenței în urmărirea obiectivelor, componentă esențială a motivație pe termen lung (Dickson et al., 2021). Acest angajament față de obiectivele personale trezește sentimente de responsabilitate, autonomie și ne încurajează să ne angajăm activ în comportamente care se aliniază cu obiectivele noastre, ceea ce va crește starea de bine psihologică.

Nu este de neglijat nici aspectul social al stabilirii obiectivelor: implicarea celor dragi, a familiei, a prietenilor sau a colegilor în acest proces ne poate spori motivația și ne oferă o rețea de suport, în fața provocărilor ce pot să apară în urmărirea obiectivelor. În plus, poate duce la experiențe comune și sprijin social, întărind ideea că nu suntem singuri în încercarea de a ne îmbunătăți permanent.

Cum setăm obiectivele?

Obiective orientate spre succes vs. obiective orientate spre evitare

Eficacitatea rezoluțiilor de Anul Nou poate fi influențată de natura obiectivelor stabilite. Cercetările au arătat că obiectivele orientate spre succes – cele axate pe obținerea de rezultate pozitive – sunt mai eficiente decât obiectivele orientate spre evitare, care sunt centrate pe prevenirea rezultatelor negative (Oscarsson et al., 2020). De exemplu, în loc să mă hotărăsc să “nu mai mănânc fast-food”, o rezoluție mai eficientă ar fi “gătesc mai des acasă”.

Obiective supraordonate și obiective subordonate

Un studiu din 2019 (Höchli et al., 2019) arată că șansele de a ne îndeplini rezoluțiile pot crește prin setarea unor obiective mari, globale (supraordonate) împreună cu unele mai mici, specifice (subordonate). Obiectivele supraordonate reprezintă aspirații largi, generale, în timp ce obiectivele subordonate sunt pașii specifici și acționabili făcuți pentru a atinge aceste obiective mai mari. Prin integrarea ambelor tipuri de obiective în procesul lor de stabilire a rezoluției, putem crea cadrul necesar care să ne ghideze comportamentele pe tot parcursul anului. Această abordare duală îmbunătățește motivația și oferă o cale clară pentru urmărirea progresului și efectuarea ajustărilor necesare pe parcurs.

Concluzia?

Rezoluțiile de Anul Nou ne aduc beneficii psihologice, ne cresc starea de bine, sentimente de autonomie și responsabilitate pentru propria viață și au potențial de a produce schimbare comportamentală. Practica de a stabili obiective la începutul unui nou an servește ca instrument pentru dezvoltarea personală, permițându-ne să reflectăm asupra trecutului, să ne exprimăm aspirațiile și să ne angajăm în pași acționabili pentru a ne atinge obiectivele. Înțelegerea unor moduri eficiente de stabilire a obiectivelor și a efectului de „nou început”, ne putem crește șansele de succes în îndeplinirea rezoluțiilor, ceea ce va duce, în final, la îmbunătățirea bunăstării mentale și a stării de bine.

 

Bibliografie:

Dickson, J., Moberly, N., Preece, D., Dodd, A., & Huntley, C. (2021). Self-regulatory goal motivational processes in sustained new year resolution pursuit and mental wellbeing. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(6), 3084. https://doi.org/10.3390/ijerph18063084

Dickson, J., Hart, A., Fox-Harding, C., & Huntley, C. (2023). Adaptive goal processes and underlying motives that sustain mental well-being and New Year exercise resolutions. International Journal of Environmental Research and Public Health, 20(2), 901. https://doi.org/10.3390/ijerph20020901

Höchli, B., Brügger, A., & Messner, C. (2019). Making new year’s resolutions that stick: exploring how superordinate and subordinate goals motivate goal pursuit. Applied Psychology Health and Well-Being, 12(1), 30-52. https://doi.org/10.1111/aphw.12172

Oscarsson, M., Carlbring, P., & Andersson, G. (2020). A large-scale experiment on New Year’s resolutions: approach-oriented goals are more successful than avoidance-oriented goals. Plos One, 15(12), e0234097. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0234097