Breadcrumbing – o fărâmă de efort

Teama de angajament sau devotament (engl., commitment) este un concept despre care se vorbește des în relațiile moderne. Deși este reală și validă în multe situații, această presupusă teamă de a asuma o responsabilitate față de partenerul romantic este adesea folosită pentru a justifica niște comportamente inadecvate și nedrepte, cum ar fi conceptul despre care vom vorbi în acest articol și anume cel de breadcrumbing. Având numele inspirat de ideea de a lăsa cuiva, din când în când, câte o firimitură (engl. crumb), acest tip de comportament este considerat o formă de manipulare și un tipar de tratament nedrept al unui partener față de celălalt. În continuare vom vorbi pe scurt despre felul în care tinerii experimentează și se raportează la acest fenomen. 

Înțelegerea fenomenului de breadcrumbing

Notând lipsa de date empirice și în special a celor calitative pe tema breadcrumbingului, Khattar et al. (2023) au derulat un studiu care a avut ca scop înțelegerea modului în care tinerii percep și operează cu acest concept. 

Prin metoda focus grup, autorii au colectat date de la nouă participanți cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani, un participant fiind de gen masculin iar restul de gen feminin. Experiența de dating a acestora a variat: unii participanți nu au fost niciodată într-o relație, alții au fost în relații de scurtă durată și nu foarte serioase, iar un participant a avut o relație romantică serioasă și de lungă durată. 

Participanții au răspuns la întrebări legate de definirea și înțelegerea conceptului de breadcrumbing, de motivele din spatele deciziei de a practica acest tip de comportament, despre efectele acestuia asupra sănătății victimei și despre posibile acțiuni utile pentru o persoană care se află în fața unei astfel de situații. Autorii au extras temele principale rezultate în urma analizei datelor calitative, iar în continuare vom detalia aceste rezultate.

Definirea conceptului

În urma analizei au rezultat cinci teme, descriind preponderent comportamente pozitive dar care sunt de suprafață și nu se traduc în angajament real, dar și comportamente negative care fac problemele din așa-zisa relație să devină evidente: 

• flirtul intermitent (engl. intermittent flirtatious behavior) se referă la acte de curtare, cum ar fi complimentele sau comportamentul atent și pozitiv;
• comportamentul pretențios (engl. pretentiousness) se referă la acte romantice și declarații oferite devreme în relație, sau la promisiuni de schimbare a comportamentului;
• incongruența a fost amintită de participanți prin detalii ca nepotrivirea dintre ceea ce un partener comunică versus felul în care acționează, sau alternarea de interacțiuni pozitive și negative care creează confuzie (engl. mixed signals);
• evitarea intimității emoționale se referă la dezangajare emoțională din partea partenerului și la implicarea inautentică a acestora în relație;
• devotamentul (engl. commitment) este definit ca fiind o caracteristică centrală a breadcrumbingului și se referă la incertitudinea creată de un partener care continuă comportamentele romantice, însă refuză să discute despre ideea de a duce relația mai departe, sau măcar de a stabili intenția de a refuza sau accepta relația.

Indicatori comportamentali

Temele identificate analizând răspunsurile la întrebări privind percepția participanților despre comportamentele care constituie breadcrumbing sunt: schimbarea comportamentului, evitarea, căutarea de scuze și decepția. Schimbarea comportamentului se referă la o diferență bruscă legată de efortul depus de parteneri sau de atitudinea acestora față de participanți. Evitarea se referă la ocolirea discuțiilor legate de viitorul relației sau de cât de oficială este ea. Căutarea de scuze se referă la conturarea unor justificări pentru comportamentele specifice temei menționate anterior. Nu în ultimul rând, decepția sau manipularea se referă la comportamente de natură să păstreze victima aproape, să îi mențină angajamentul, pentru a îi influența comportamentul în direcția dorită de agresor. Toate aceste categorii de comportamente pictează o imagine mai clară a acestui fenomen și pot servi ca punct de plecare pentru conturarea unor semnale de alarmă (engl. red flags) a căror cunoaștere poate fi o resursă de protecție în dating.

Efectul asupra sănătății și funcționării sociale a victimei

Efectele amintite de participanți s-au încadrat în patru categorii: impactul asupra relațiilor cu ceilalți, asupra sinelui, afectarea emoțională și depresia. Impactul asupra relațiilor se referă predominant la incapacitatea de a avea încredere în viitori parteneri, în timp ce impactul asupra sinelui este reprezentat de afectarea negativă a conceptului de sine, prin stimă de sine scăzută, auto-eficacitate scăzută, etc. A treia categorie se referă la trăirea de emoții negative și de experiențe interioare neplăcute (e.g., frustrare), iar ultima categorie se referă la experimentarea de simptome specifice depresiei. Aceste rezultate relevă faptul că breadcrumbing este dăunător nu doar sănătății mintale, cât și relațiilor cu ceilalți și impactează chiar arii intime cum sunt percepțiile despre sine.

Motivația victimei și a agresorului 

Principalele motive pentru care oamenii decid să inițieze comportamente de tip breadcrumbing sunt, conform participanților, legate de nevoia de atenție, de insecurități și de dorința de putere. Tendința victimelor de a suporta acest tip de comportament vine tot din nevoi, cum ar fi cele emoționale, sexuale, nevoia de gratificare de scurtă durată, dar și din speranță și anticiparea schimbării comportamentelor în bine. De asemenea, victimele tind să nu fie capabile să stabilească limite (engl. boundaries) sănătoase și să pice în capcana vinovăției în cazul în care nu ar da o șansă reală presupusei relații. 

Idei de a face față și de a depăși experiența de a fi manipulat prin breadcrumbing

Cinci astfel de teme au rezultat în urma analizei, incluzând acțiuni realiste și utile pentru victime. Prima temă se referă la căutarea de suport social, posibile căi de acțiune menționate pornind de la comunicarea cu prietenii și până la crearea de conținut online pe tema fenomenului discutat. Tema a doua descrie idei de muncă interioară, cum ar fi participarea la ședințe de terapie, analiza propriilor limite ca partener și investirea de timp și efort pentru a le ameliora, căutarea de sens și de identificare a unor lecții ce pot fi învățate din experiența negativă trăită. Tema cu numărul trei se referă la distragerea atenției, prin implicarea în acțiuni plăcute. Penultima temă descrie încheierea relației ca soluție, iar ultima categorie se referă la căutarea și aplicarea de soluții pragmatice, exemplele oferite de participanți fiind atât pozitive (e.g., a discuta despre experiența trăită, a se implica în activități spirituale), cât și negative (e.g., perpetuarea comportamentului de breadcrumbing, fumat etc). 

Concluzie

Fenomenul de breadcrumbing, așa cum reiese din analiza prezentată, este o formă subtilă, dar profund dăunătoare, de manipulare în relațiile romantice, fiind complexă și având un impact semnificativ asupra sănătății emoționale, a relațiilor și a conceptului de sine al victimelor. Într-o societate în care datingul modern este adesea definit de ambiguitate și lipsa de angajament, identificarea semnalelor de alarmă și înțelegerea motivațiilor din spatele acestui tip de comportament devin esențiale. Totodată, soluțiile propuse – de la suport social și muncă interioară, până la măsuri pragmatice pozitive – oferă o bază solidă pentru prevenirea și depășirea efectelor negative ale acestui tipar de comportament. Conștientizarea acestui fenomen și a impactului său este un prim pas important pentru cultivarea unor relații sănătoase, bazate pe respect, sinceritate și angajament real.

Referințe

Khattar, V., Upadhyay, S., & Navarro, R. (2023). Young Adults’ Perception of Breadcrumbing Victimization in Dating Relationships. Societies, 13(2), 41. https://doi.org/10.3390/soc13020041