Imaginea educației după pandemia de COVID-19

 

Pandemia de COVID-19 a adus schimbări majore în toate aspectele vieții. Pentru copiii de vârstă școlară, schimbarea formatului în predare, de la orele clasice, față în față, la școală online a avut efecte asupra achizițiilor academice ale elevilor. În acest articol, vom discuta pe scurt despre rezultatele cercetărilor pe tema efectului pandemiei asupra experienței de elev și a felului în care aceste efecte au variat în funcție de variabile demografice.

COVID-19 și învățarea

Betthäuser et al. (2023) au publicat o meta-analiză care a avut ca scop investigarea stadiului cercetării în ceea ce privește impactul pandemiei și al schimbărilor care au venit alături de ea: școală online, izolare de prieteni, lipsuri tehnologice care au stat în calea continuării studiilor, etc. Autorii au identificat 42 de studii care au îndeplinit criteriile de incluziune în meta-analiză, ajungând la un total de 291 de estimări ale mărimii efectului. Principalele rezultate le prezentăm în continuare.

Reprezentarea geografică în studii și calitatea cercetărilor

Datele au fost colectate în 15 țări, majoritatea participanților locuind în Statele Unite și în Regatul Unit. Cele mai multe studii au fost derulate în țări cu venituri ridicate, urmate de cele din țări cu venituri medii. Niciun studiu din cele incluse în analiză nu a presupus colectare de date în țări cu venituri mici, ceea ce ridică o problemă a reprezentării: efectele în aceste țări nu sunt clar cunoscute, sau au fost raportate în studii cu o calitate redusă. 

În ceea ce privește calitatea cercetărilor, rezultatele au fost mixte. Cele mai frecvente probleme au fost legate de subreprezentarea elevilor din medii defavorizate, eșantioanele selectate cu metode non-randomizate, de conveniență, respectiv lipsa considerării variabilelor confundate. Doar 15% din studii au avut un risc de bias scăzut, în timp ce 30% au avut un risc de bias la nivel critic. Nu a fost identificat un risc al biasului de publicare.

Progresul în educație în pandemie

Lacunele cauzate de pandemie au fost estimate analizând indicii de mărime a efectului pentru progresul înregistrat per an, fiind comparată mărimea efectului din cercetările publicate după izbucnirea pandemiei cu nivelul înregistrat în mod normal într-un an înainte de acest eveniment. Conform rezultatelor, elevii au pierdut în pandemie aproximativ 35% din progresul academic pe care l-ar fi înregistrat într-un an normal. 

Dinamica temporală a efectului

Aceste deficite în educația elevilor și-au făcut simțită prezența repede, fiind înregistrate începând de la jumătatea anului 2020. Deși progresia lor a fost încetinită, probabil datorită eforturilor tuturor actorilor implicați în educația elevilor, acest impact negativ al pandemiei asupra educației nu a fost corectat, întrucât nivelul achizițiilor elevilor nu a revenit la nivelul normal, pre-pandemic. 

Moderatori ai relației dintre pandemie și lacunele în achiziții academice

Înainte de a discuta despre diferențele în magnitudinea acestui efect, trebuie să menționăm că nu au fost înregistrate diferențe în deficitul de învățare în funcție de vârstă. În studiile analizate, pandemia a afectat elevii de toate vârstele în mod similar. Deși ne-am fi putut aștepta ca elevii de vârste mai mari să fie mai rezilienți și să compenseze prin învățare autonomă, datele sugerează că elevii de toate vârstele au avut deficite comparabile între ei.

Statutul socio-economic are un efect asupra deficitului de învățare în pandemie. Elevii din medii și familii defavorizate au fost afectați mai puternic în această perioadă. Mai mult decât atât, în țările cu venituri medii au fost înregistrate achiziții anuale mai scăzute decât în cele cu venituri mari. Așa cum am menționat anterior, pentru țările cu venituri mici nu au fost incluse studii în analiză, însă există riscul ca în acele populații deficitul academic să fie mai pronunțat decât în celelalte zone. Aceste rezultate relevă faptul că, din perspectiva achizițiilor academice, statutul socio-economic a constituit un factor de risc pentru elevi în pandemie. Eforturi remediale sunt necesare pentru toți elevii care au fost afectați, însă pentru cei aflați în grupe de risc, nevoia de recuperare a nivelului de achiziții este vitală.

Există diferențe și la nivelul materiilor unde sunt vizibile deficite. Mai specific, rezultatele relevă o afectare mai gravă a achizițiilor matematice, în comparație cu cele la citire. Autorii explică această diferență prin faptul că părinții pot fi în măsură să compenseze informațiile pierdute de copiii lor, sprijinindu-i cu propriile lor cunoștințe la citire și încurajându-i să dedice timp pentru lectură, dar este mai puțin probabil ca acest lucru să se întâmple și în cazul matematicii. De asemenea, este posibil ca elevii să citească pe cont propriu, din plăcere, iar acest lucru să amelioreze efectele negative specifice acestei perioade. 

Concluzie 

Așadar, pandemia de COVID-19 a încetinit semnificativ progresele academice ale elevilor. Este important ca specialiștii în psihologie educațională care interacționează cu elevi și analizează performanțele lor academice să ia în considerare impactul perioadei pandemice atunci când interpretează rezultatele. De asemenea, continuarea eforturilor de a mitiga efectele negative ale schimbărilor din educație în perioada pandemică este nu doar dezirabilă, ci esențială, pentru ca această generație de elevi de vârstă școlară să nu rămână cu un dezavantaj care să fie vizibil pe termen lung.

Referințe 

Betthäuser, B. A., Bach-Mortensen, A. M., & Engzell, P. (2023). A systematic review and meta-analysis of the evidence on learning during the COVID-19 pandemic. Nature Human Behaviour, 7, 375–385. https://doi.org/10.1038/s41562-022-01506-4