Mai departe de câini și pisici: despre psihologia veganilor

În timp ce majoritatea oamenilor sunt atașați de animalele percepute în mod convențional ca fiind prietenoase și dezirabile, cum ar fi câinii și pisicile, un segment din populație este caracterizat de dorința de a ocroti și conviețui pașnic cu animale din toate speciile. Veganii își propun să evite, atunci când este posibil, să folosească produse rezultate din exploatarea oricărui animal. În acest articol, vom povesti pe scurt despre relația dintre veganism și sănătatea mintală, despre curentul anti-vegan și despre emoțiile negative pe care unele persoane le simt atunci când consumă carne.

Dieta vegană/vegetariană și sănătatea mintală

Relația dintre consumul de produse animale și sănătatea mintală a fost investigată preponderent corelațional și adesea studiile includ atât vegani, cât și vegetarieni și chiar diferite variații ale dietei vegetariene (e.g., flexitarieni, pesco-vegetarieni). De asemenea, studiile la care ne vom referi în continuare au abordat această problematică preponderent din perspectiva efectului dietei bazate pe plante asupra sănătății mintale, argumentele și explicațiile rezultatelor fiind predominant ancorate în nutriție. Totuși, atunci când ne referim la vegani, este important să avem în considerare faptul că ei evită produsele animale în toate aspectele vieții, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte, produse de curățenie, produse de îngrijire personală și așa mai departe. Rațiunile pentru care veganii fac aceste decizii nu sunt legate doar de dietă și nutriție, ci și de etică personală sau de impactul agriculturii animale asupra mediului, iar aceste diferențe ar trebui luate în considerare în studiul stilului de viață vegan și al efectelor sale (Radnitz et al., 2015).

Beezhold et al. (2014) au derulat un studiu în care au comparat persoane cu o dietă omnivoră (i.e., care consumă orice produs animal), lacto-ovo-vegetariană (i.e., care consumă doar lactate și ouă, dar nu și carne), respectiv vegană (i.e., care nu consumă niciun produs animal) din punct de vedere afectiv. Conform rezultatelor, dieta participanților nu a fost asociată cu depresia, însă persoanele omnivore au înregistrat niveluri mai ridicate ale stresului și anxietății, comparativ cu veganii. Vegetarienii s-au plasat în mijloc, nefiind observate diferențe semnificative din perspectiva afectului între aceștia și celelalte două grupuri incluse în studiu. Desigur, fiind un studiu corelațional, nu putem infera cauzalitate, însă, conform autorilor, aceste rezultate sunt de natură să sugereze că veganismul nu are efecte negative asupra stării afective.

Există și date care sugerează că dieta vegetariană nu este asociată cu sănătatea mintală nici pozitiv, dar nici negativ. De exemplu, rezultatele unei meta-analize recente (Askari et al., 2020) reflectă faptul că dieta vegetariană nu este asociată semnificativ nici cu depresia, nici cu anxietatea. Trebuie să menționăm că majoritatea studiilor incluse în meta-analiză au fost, ca și în cazul amintit mai sus, corelaționale și, de asemenea, dieta vegetariană a fost definită în cadrul meta-analizei ca fiind caracterizată de un aport mai mare de produse bazate pe plante decât de origine animală, în analiză fiind inclusiv participanți care consumă pește (pesco-vegetarieni).

Într-o altă meta-analiză (Iguacel et al., 2020) în care au fost comparați vegetarienii și veganii cu persoanele omnivore, rezultatele au fost ușor diferite. Conform rezultatelor, de această dată dietele bazate preponderent pe plante (i.e., vegetarieni și vegani) au fost asociate pozitiv cu depresia și au corelat negativ cu anxietatea. Autorii au investigat de asemenea asocierea dintre stres și dietele bazate preponderent pe plante, precum și dintre starea de bine (engl. well-being) și degenerarea cognitivă, rezultatele fiind nesemnificative statistic. În ceea ce privește asocierea dintre dieta vegetariană și depresie, Ocklenburg și Borawski (2021) au obținut rezultate similare. Și în această meta-analiză în care au fost comparați vegetarieni cu persoane cu o dietă omnivoră, rezultatele indică o asociere pozitivă între dieta vegetariană și depresie.

Așadar, asocierea dintre dietele în care se limitează sau se exclude consumul de alimente de origine animală și sănătatea mintală este un subiect care a primit o atenție notabilă în cercetare, însă rezultatele sunt contradictorii, iar studii de o mai bună calitate sunt necesare. Aceste două concluzii sunt susținute și de cel mai recent review sistematic pe care l-am identificat la acest moment (Jain et al., 2022). În urma analizării unui total de 23 de studii, au fost identificate în proporție mai mare rezultate care susțin asocierea pozitivă dintre depresie și dietele bazate preponderent pe plante (44% din rezultate), însă multiple studii au obținut rezultate în direcția inversă (28% din rezultate), respectiv lipsa unei asocieri semnificative (28% din rezultate).

În timp ce popularitatea stilului de viață vegan crește, pare că se intensifică și reacțiile negative asupra acestei mișcări. În continuare, vom discuta despre mișcarea anti-vegană.

Mișcarea anti-vegană și implicațiile sale

 Probabil cea mai valoroasă resursă pentru a înțelege caracteristicile persoanelor cu convingeri anti-vegane este internetul și, în mod specific, rețelele sociale. Gregson et al. (2022) au analizat interacțiunile dintre membrii acestei categorii de persoane pe un forum online (i.e., Reddit), iar în continuare prezentăm pe scurt principalele rezultate:

• decizia de a fi împotriva curentului vegan pare să fie motivată, parțial, de percepția față de vegani, fiind considerați enervanți, ipocriți și agresivi;
• principalele subiecte de discuție de pe acest forum sunt sănătatea (e.g., discuții despre cum dieta vegană este o tulburare alimentară, în opinia participanților la discuție), discuții raționale (e.g., argumente conform cărora mișcarea vegană este o formă de propagandă; discuții despre știință), moartea animalelor, experiențe personale, respectiv discuții despre etică și morală;
• o mare parte din persoanele de pe acel forum sunt foști vegani, care au făcut tranziția înapoi la stilul de viață non-vegan și care sunt convinși că renunțarea la produsele animale a fost o decizie greșită;
• persoanele din forumul r/Antivegan sunt active și în forumuri în care se folosește „umor negru” (engl. dark humour);
• participanții la discuție consideră stilul de viață vegan ca fiind idealist și nesustenabil, considerând că o opțiune mai bună este sacrificarea etică a animalelor (engl. humane killing);
• anti-veganii consideră moartea animalelor ca fiind un fapt necesar, natural și normal;
• cu timpul, participanții la discuție s-au axat mai puțin pe argumente logice și mai mult pe interacțiunea socială, pe apartenența la comunitatea anti-vegană.

Totuși, rezultatele studiului publicat de Earle et al. (2019) sugerează că există intervenții care pot avea un impact asupra convingerilor anti-vegane. Mai specific, participanții au fost alocați în două grupuri, în unul fiindu-le amintită legătura carne-animal (i.e., imagini cu un preparat de origine animală, iar lângă, imaginea cu animalul viu), iar în celălalt nefiind amintită această legătură (i.e., imagine doar cu un preparat de origine animală). Participanții cărora le-a fost amintită legătura carne-animal au exprimat o dorință mai slabă de a consuma carne, datorită sentimentului crescut de empatie față de animale, dar și a distresului și dezgustului față de ideea de a consuma carne. Empatia și distresul provocate de manipularea experimentală au avut, de asemenea, efectul de a scădea atitudinile negative față de vegani.

Nu este de mirare că un curent anti-vegan există, considerând faptul că activismul vegan aduce în lumină aspecte pe care poate am prefera să nu le cunoaștem. În definitiv, pentru iubitorii de animale, consumul de carne reprezintă o sursă de disonanță cognitivă (Rothgerber, 2020).

Concluzie

Deși unele persoane afirmă că dieta vegană are un efect asupra sănătății mintale, fie el pozitiv sau negativ, datele existente în literatură la momentul actual nu sunt suficient de clare pentru a trage o concluzie în oricare dintre direcții.

Referințe

Askari, M., Daneshzad, E., Darooghegi Mofrad, M., Bellissimo, N., Suitor, K., & Azadbakht, L. (2020). Vegetarian diet and the risk of depression, anxiety, and stress symptoms: a systematic review and meta-analysis of observational studies. Critical Reviews in Food Science and Nutrition, 62(1), 261-271. https://doi.org/10.1080/10408398.2020.1814991

Beezhold, B., Radnitz, C., Rinne, A., & DiMatteo, J. (2014). Vegans report less stress and anxiety than omnivores. Nutritional Neuroscience, 18(7), 289–296. https://doi.org/10.1179/1476830514y.0000000164

Earle, M., Hodson, G., Dhont, K., & MacInnis, C. (2019). Eating with our eyes (closed): Effects of visually associating animals with meat on antivegan/vegetarian attitudes and meat consumption willingness. Group Processes & Intergroup Relations, 22(6), 1-18. doi:10.1177/1368430219861848

Gregson, R., Piazza, J., & Boyd, R. L. (2022). ‘Against the cult of veganism’: Unpacking the social psychology and ideology of anti-vegans. Appetite, 178, 106143. https://doi.org/10.1016/j.appet.2022.106143

Iguacel, I., Huybrechts, I., Moreno, L. A., & Michels, N. (2020). Vegetarianism and veganism compared with mental health and cognitive outcomes: a systematic review and meta-analysis. Nutrition Reviews, 79(4), 361-381. https://doi.org/10.1093/nutrit/nuaa030

Jain, R., Larsuphrom, P., Degremont, A., Latunde‐Dada, G. O., & Philippou, E. (2022). Association between vegetarian and vegan diets and depression: A systematic review. Nutrition bulletin, 47(1), 27-49. https://doi.org/10.1111/nbu.12540

Ocklenburg, S., & Borawski, J. (2021). Vegetarian diet and depression scores: a meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 294, 813-815. https://doi.org/10.1016/j.jad.2021.07.098

Radnitz, C., Beezhold, B., & DiMatteo, J. (2015). Investigation of lifestyle choices of individuals following a vegan diet for health and ethical reasons. Appetite, 90, 31-36. https://doi.org/10.1016/j.appet.2015.02.026

Rothgerber, H. (2020). Meat-related cognitive dissonance: A conceptual framework for understanding how meat eaters reduce negative arousal from eating animals. Appetite, 146, 104511. https://doi.org/10.1016/j.appet.2019.104511