Conflictul intergenerațional: mit sau realitate?

După o pauză în luna decembrie, revenim la activitățile obișnuite, însă sărbătorile de iarnă care abia au trecut încă ne sunt prezente în memorie. Timpul petrecut cu familia, pe lângă toate valențele sale pozitive, poate aduce în centru o temă sensibilă și totuși atât de comună: conflictul dintre copii și părinți, dintre frații mai mari și cei mai mici, dintre cei tineri și cei în vârstă. Adesea marcate de fraze ca „pe vremea mea…” sau „generațiile din ziua de azi…”, certurile între membrii diferitelor generații pot să apară în toate contextele vieții – în familie, la școală, la locul de muncă, în relațiile dintre prieteni. Despre acest tip de conflict, cunoscut sub numele de conflict intergenerațional, vom vorbi în continuare în acest articol.

Cum definim o generație

Generațiile sunt în primul rând definite în funcție de anul sau intervalul de câțiva ani în interiorul cărora s-au născut, evenimente istorice memorabile pe care le-au trăit la vârste similare, respectiv caracteristici personale (Dencker et al., 2007). Conform autorilor, conceptul de generație se referă la identitatea persoanelor și la un set de valori comune pe care membrii generației au ajuns să le interiorizeze. Probabil cea mai cunoscută împărțire a generațiilor este cea specifică Statelor Unite ale Americii. Spre exemplu, generația X (aprox. 1965-1976) a avut epidemia de SIDA ca eveniment marcant, generația Y (cunoscuți și ca Millennials) își amintesc vivid tragedia de la Turnurile Gemene (Dencker et al., 2007), iar pentru generația Z (persoanele născute mai recent de 1997), izbucnirea pandemiei de COVID-19 în perioada în care absolveam facultatea și intram în câmpul muncii va fi, cel mai probabil, un factor definitoriu (Harari et al., 2023).

Exemple de conflicte intergeneraționale

Conflictele generaționale apar din cauza acestor diferențe de percepție, identitate și valori. Un exemplu de conflict intergenerațional în familie este cel dintre părinți și copii, în situații care țin de utilizarea tehnologiei. Dintr-un eșantion de 754 de părinți, 40% au indicat faptul că au conflicte cu copiii lor din cauza internetului (Mesch, 2006). Acest fapt este parțial explicat de atitudinile (e.g., internetul ocupă timpul copiilor, timp pe care l-ar putea folosi pentru lucruri mai importante) și îngrijorările (e.g., copiii vor vedea sau citi lucruri pe internet pe care părinții nu-și doresc ca ei să le citească) părinților în legătură cu utilizarea internetului de către cei mici. Un aspect interesant este legat de relația dintre competențele digitale ale copiilor și apariția conflictelor dintre ei și părinți în legătură cu utilizarea tehnologiei. Au fost raportate mai multe conflicte de către părinții ai căror copii sunt considerați „experții” în tehnologie din familie, fiind mai pricepuți decât părinții lor. Conform autorilor, această relație poate fi explicată de răsturnarea în dinamică: în timp ce, în mod normal, părinții sunt mai pricepuți și mai în măsură să își ajute copiii în diverse situații în viața de zi cu zi, în cazul internetului, aceste roluri se schimbă, fapt care are un caracter disruptiv asupra relației. Așadar, internetul și utilizarea tehnologiei în familie reprezintă un punct de contradicție în unele familii, ceea ce generează conflicte.

Conflictul între generații își face simțită prezența și la locul de muncă. Urick et al. (2017) au investigat sursele tensiunilor la locul de muncă, colectând date de la două eșantioane: unul cu media de vârstă de 29 de ani, respectiv al doilea, cu media de vârstă de 71 de ani. Principalele surse de tensiune între generații au fost încadrate în categoriile: tensiuni bazate pe diferențe de valori, tensiuni bazate pe diferențe comportamentale, respectiv tensiuni bazate pe diferențe de identitate. În continuare le vom descrie pe scurt.

1. Tensiuni bazate pe diferențe de valori: membrii unei generații consideră că valorile în care ei cred sunt interpretate sau prioritizate diferit de cei mai tineri sau mai în vârstă decât ei. Un exemplu de astfel de tensiune care a fost identificată de autorii studiului este contrastul între tradiționalism și progresism. În timp ce generațiile mai tinere consideră că ei și egalii lor gândesc „outside the box”, sunt deschiși și flexibili, persoanele mai în vârstă pun preț principiile clasice, adesea religioase sau ancorate în modestie. 
2. Tensiuni bazate pe diferențe comportamentale: apar atunci când oamenii asociază comportamentul unei persoane cu generația din care aceasta face parte, în special când comportamentul este considerat diferit sau nepotrivit pentru generația celui care emite judecata. Principalele tipuri de tensiuni din această categorie au legătură cu efortul și meritele (engl. earned versus entitled: o persoană este considerată ”entitled” atunci când așteaptă să primească lucruri fără să muncească pentru ele, stereotip adesea folosit de generațiile mai în vârstă când se referă la tineri), tehnologia (engl. high tech versus low tech: tinerii consideră că generațiile în vârstă nu sunt deschise la adaptarea la tehnologie, în timp ce generațiile mai în vârstă percep tehnologia ca pe o simplă unealtă pe care o folosesc dacă este neapărat nevoie), respectiv comunicarea (engl. skilled versus unskilled communication: principalele diferențe fiind legate de tipul de discurs preferat de generația tânără, cu abrevieri și multe cuvinte de legătură care nu sunt neapărat necesare și care sunt percepute negativ de generațiile mai în vârstă).
3. Tensiuni bazate pe diferențe de identitate: se referă la diferențele generaționale legate de felul în care oamenii se definesc pe ei înșiși. Prima categorie se referă la focusul pe sine sau pe grup (engl. ”me” versus ”we”), de exemplu, una din persoanele intervievate menționând că tinerii se focusează pe dorința lor ca ei înșiși să aibă succes, în timp ce persoanele mai în vârstă speră ca ei toți să aibă succes. A doua categorie, numărul de roluri (engl. single versus multiple identities) se referă la percepția oamenilor despre, în esență, cine sunt ei: ne putem defini ca angajați, părinți, frați, prieteni, pasionați de hobby-uri, etc. Principala tensiune legată de numărul de roluri este legată de relevanța muncii: persoanele mai în vârstă, conform interviurilor, aveau așteptarea ca rolul de angajat să fie cel mai important și definitoriu pentru o persoană, însă pentru tineri, toate rolurile sunt o parte integrantă din existența lor.

Așadar, principalele surse de tensiune provin din asocieri pe care oamenii le fac în legătură cu valorile, acțiunile și raportarea la identitatea de sine a celor din generații diferite de a lor, fiind în esență generalizări.

Critici la teoria generațiilor

Conceptul de generație și, implicit, conflict generațional nu este lipsit de critici, atât la nivelul teoriei cât și în legătură de dovezile empirice existente. Rudolph et al. (2021) au definit și corectat o serie de mituri legate de generații, unele dintre cele mai mari probleme legate de studiul generațiilor fiind: definirea generațiilor (e.g., anii de naștere care definesc generațiile) nu este făcută consistent în literatură;  diferențele dintre generații nu pot fi studiate statistic fără a fi confundate cu alte variabile; tratarea generațiilor tinere ca surse ale problemelor, de exemplu la locul de muncă, va duce la crearea unor biasuri; teoria generațiilor nu este falsificabilă. Autorii oferă o serie de direcții și frameworkuri care pot fi alternative adecvate și permit înțelegerea eterogenității între indivizi în funcție de vârstă, cum ar fi Perspectiva dezvoltării continue (engl. The Lifespan Development Perspective) sau Perspectiva constructivismului social (engl. The Social Constructionist Perspective). 

Concluzie

Așadar, putem privi conflictele dintre membrii diferitelor generații ca fiind provocate de elemente discordante în stilul de viață (e.g., utilizarea internetului), de diferențe în valori personale, tipare de comportament ori identitate de sine. Totuși, deși în literatură aceste conflicte au fost studiate ca fiind cauzate de apartenența la o generație sau alta, unii autori avertizează în legătură cu validitatea teoriei generațiilor. Este important ca orice conflict interpersonal să fie abordat cu intenția de a înțelege și rezolva tensiunile existente, iar generația din care fac parte persoanele implicate să nu constituie o sursă de bias în acest proces. 

Referințe

Dencker, J. C., Joshi, A., & Martocchio, J. J. (2007). Employee benefits as context for intergenerational conflict. Human Resource Management Review, 17(2), 208-220. https://doi.org/10.1016/j.hrmr.2007.04.002

Harari, T. T. E., Sela, Y., & Bareket-Bojmel, L. (2023). Gen Z during the COVID-19 crisis: A comparative analysis of the differences between Gen Z and Gen X in resilience, values and attitudes. Current Psychology, 42(28), 24223-24232. https://doi.org/10.1007/s12144-022-03501-4

Mesch, G. S. (2006). Family characteristics and intergenerational conflicts over the Internet. Information, Communication & Society, 9(4), 473-495.  https://doi.org/10.1080/13691180600858705

Rudolph, C. W., Rauvola, R. S., Costanza, D. P., & Zacher, H. (2021). Generations and generational differences: Debunking myths in organizational science and practice and paving new paths forward. Journal of Business and Psychology, 36, 945-967. https://doi.org/10.1007/s10869-020-09715-2

Urick, M. J., Hollensbe, E. C., Masterson, S. S., & Lyons, S. T. (2017). Understanding and managing intergenerational conflict: An examination of influences and strategies. Work, Aging and Retirement, 3(2), 166–185. https://doi.org/10.1093/workar/waw009