Ce este flexibilitatea mentală și când se dezvoltă?
Copiii sunt adesea nevoiți să ducă la bun sfârșit mai multe sarcini primite, fiind nevoiți să dea dovadă de flexibilitate mentală și anume să fie atenți la lucrurile pe care le spun, să nu dezvăluie în totalitate ce gândesc sau ce își doresc să facă, riscând să eșueze în realizarea sarcinii (Mahy & Munakata, 2015).
Flexibilitatea mentală permite copiilor să rezolve problemele noi apărute, să planifice cu succes pașii de urmat în atingerea unui scop deja fixat, să-și modifice gândurile în funcție de anumite fluctuații apărute la nivelul mediului precum și abilitatea de a analiza și a pune în balanță mai multe aspecte ale situației în același timp (Bock & Hund, 2014; Makowski & MacDonald, 2020).
Un exemplu de situație tipică din viața de zi cu zi poate fi planificarea împreună cu copilul a unei ieșiri în parcul de joacă preferat,dar când vă pregătiți să plecați vremea se schimbă și nu mai este așa de plăcută pentru a putea ieși afara. Mulți dintre noi ar decide să așteptăm să treacă vremea rea pentru a putea ieși sau să facem alte lucruri distractive în casă. În această situație, copiii care prezintă deficite la nivelul flexibilității cognitive nu vor răspunde într-un mod pozitiv la schimbare. Aceștia se pot supăra și vor refuza să facă altă activitate, pot să nu aibă nicio reacție și să se gândească în mod excesiv la ceea ce s-a întâmplat (Makowski & MacDonald, 2020).
Această abilitate permite copiilor examinarea situațiilor din diferite perspective. Cu cât aceștia pot să-și adapteze mai bine gândurile, ideile și emoțiile la o situație din viața de zi cu zi cu atât aceștia sunt mai capabili să acorde atenție sentimentelor, dorințelor persoanelor din jur, să accepte că acestea au un punct de vedere diferit și să se autocontroleze mai eficient în situații conflictuale (Carlson et al., 2004; Bock & Hund, 2014).
Studiile de specialitate scot în evidență faptul că această abilitate începe să se dezvolte în jurul vârstei de trei ani și se dezvoltă pe tot parcursul vieții. Vârsta la care această abilitate atinge punctul culminant al dezvoltării este de 7-9 ani (Bailey & Jones, 2019).
Cum putem dezvolta flexibilitatea mentală?
Gradul de flexibilitate mentală al copiilor este influențat și de alte abilități psihice precum memoria, abilitatea de a-și controla comportamentul și atenția. Abilități precum controlul impulsurilor, menținerea atenției, flexibilitatea cognitivă prezic nivelul succesului academic pe care copiii îl vor dobândi (Filippetti & Krumm, 2020).
- Implicarea în activități de tip „Mindfulness”
Literatura de specialitate evidențiază faptul că prin implementarea activităților de tip mindfulness la nivelul clasei, copiii înregistrează un grad mai scăzut de stres si anxietate. Principalele abilități ce pot fi dezvoltate prin intermediul acestor activități sunt: flexibilitatea cognitivă, atenția, autoreflecția, autocontrolul și reglarea emoțiilor (Wen et al., 2021).
Prin intermediul activităților de mindfulness implementate la nivelul clasei, copiii vor învăța să își concentreze atenția pe prezent, pe lucrurile ce se întâmplă în jurul acestora. Acest timp de intervenție îmbunătățește participarea la clasă prin susținerea controlului impulsurilor precum și dobândirea unor tehnicii ce ajută la reducerea stresului (Ulagammal & Ramesh, 2023).
Din punct de vedere social, această intervenție ajută la creșterea nivelului învățării sociale și emoționale precum și promovarea comportamentelor prosociale și a relațiile interpersonale sănătoase (Wen și colab, 2021).
- Implicarea în joc de rol
Prin intermediul jocului, copilul se poate transpune vârstei sale mentale și comportamentelor pe care le face în viața de zi cu zi. Acesta poate, prin intermediul jocului imaginativ să devină altă persoană, în funcție de dorințele sale (Baron et al., 2017).
Implicarea copiilor la nivelul clasei în astfel de activități desfășurate sub forma unor jocuri de rol, asigură trecerea mai ușoară de la o etapă de dezvoltare la alta, facilitând dezvoltarea abilităților de auto-reglare și de gândire abstractă. De asemenea, literatura scoate în evidență faptul că elevii trebuie să folosească jocul la un anumit nivel pentru a putea să beneficieze și de oportunități de învățare (Bodrova & Leong, 2018).
Scenariul jocului are rolul de a-l ghida pe copil să mențină la nivelul memoriei caracteristicile rolului pe care trebuie să-l interpreteze, astfel, se dezvoltă memoria de lucru, inhibiția dorințelor, cât și inhibiția impulsului de a acționa în mod contrar caracteristicilor rolului. De asemenea, se dezvoltă și flexibilitatea de a-și schimba propria personalitate cu cea a personajului interpretat (Baron et al., 2017).
Prin intermediul jocului, elevii sunt nevoiți să fie atenți la rolul pe care îl au, să execute acțiuni specifice rolului și să-și inhibe dorința de a-și schimba rolul cu alt participant la joc. Pentru ca jocul să fie benefic învățării, acesta trebuie să conțină trei elemente și anume: copilul să realizeze un scenariu imaginar, să negocieze cu ceilalți participanți la joc rolurile pe care fiecare le va avea și să își respecte rolul atribuit cu fidelitate (Baron et al., 2017).
Plecând de la programul „Tools of the mind”, o activitate ce ar putea fi adaptată și folosită la nivelul clasei este citire în perechi. În cadrul acestei activități se va forma un grup de doi elevi ce vor participa la citirea în colaborare a unei cărți date. Desemnarea rolurilor elevilor se face prin intermediul imaginilor. Cel ce va fi desemnat cititor va primi o poză cu o gură în timp ce cel ce va asculta povestea va primi o poză cu o ureche având rolul de ascultător. Pe parcursul lecturii, cititorul citește povestea iar ascultătorul este atent și notează erorile în citire realizate de către cititor. După ce lectura a fost finalizată, copiii își vor schimba rolurile (Baron et al., 2017).
- Soluții multiple pentru o problemă.
Prezentați copilului o problemă tip cu care acesta se poate întâlni în viața reală. Discutați împreună cu acesta diferite modalități prin care se poate rezolva problema prezentată, încurajând copilul să caute cât mai multe soluții ce pot fi utilizate. În urma prezentării soluțiilor multiple, amintiți copilului că pentru o problemă există diferite soluții și diferite strategii ce pot fi folosite iar acesta este nevoit să o aleagă pe cea mai potrivită pentru situația dată (Makowski & MacDonald, 2020).
- Povestirea pașilor de parcurs cu voce tare
Verbalizati și explicați copilului cum rezolvați anumite situații și ce strategii folosiți pentru a rezolva anumite probleme noi apărute în viața de zi cu zi. Explicați diferite soluții și prezentați copilului diferite puncte de vedere din care poate fi abordată situația. (Makowski & MacDonald, 2020).
- Completarea unei povești
Selectați o poveste nouă și citiți-o. Pe parcursul poveștii, când urmează să aibă loc o acțiune, opriți-vă din citit și încurajați copilul să enunțe ce crede el că urmează să se întâmple. Discutați împreună diferite variante după care citiți în continuare povestea. (Makowski & MacDonald, 2020).
Concluzii
Abilitatea copiilor de a fi flexibili din punct de vedere mental joacă un rol important în adaptarea și integrarea acestora în cadrul mediului. Această abilitatea este una cheie ce poate fi dezvoltată prin intermediul programelor educaționale și activităților adiacente realizate la nivelul clasei.
Bibliografie
Mahy, C. E. V., & Munakata, Y. (2015). Transitions in Executive Function: Insights From Developmental Parallels Between Prospective Memory and Cognitive Flexibility. Child Development Perspectives, 9(2), 128–132.doi:10.1111/cdep.12121
Allison M. Bock, Kristin C. Gallaway & Alycia M. Hund (2015) Specifying Links Between Executive Functioning and Theory of Mind during Middle Childhood: Cognitive Flexibility Predicts Social Understanding, Journal of Cognition and Development, 16:3, 509-521, DOI: 10.1080/15248372.2014.888350
Carlson SM, Mandell DJ, Williams L. Executive function and theory of mind: stability and prediction from ages 2 to 3. Dev Psychol. 2004 Nov;40(6):1105-22. doi: 10.1037/0012-1649.40.6.1105. PMID: 15535760.
Bailey R, Jones SM. An Integrated Model of Regulation for Applied Settings. Clin Child Fam Psychol Rev. 2019 Mar;22(1):2-23. doi: 10.1007/s10567-019-00288-y. PMID: 30783912.
Baron, A., Evangelou, M., Malmberg, L., & Melendez‐Torres, G. J. (2017). The Tools of the Mind curriculum for improving self‐regulation in early childhood: a sytematic review. Campbell Systematic Reviews, 13(1), 1–77.doi:10.4073/csr.2017.10
Bodrova, E., & Leong, D.J. (2018). Tools of the Mind : A Vygotskian Early Childhood Curriculum.
Arán Filippetti, V., & Krumm, G. (2020). A hierarchical model of cognitive flexibility in children: Extending the relationship between flexibility, creativity and academic achievement. Child Neuropsychology, 26(6), 770–800.doi:10.1080/09297049.2019.1711034
Wen, X., Zhang, Q., Liu, X., Du, J., & Xu, W. (2021). Momentary and longitudinal relationships of mindfulness to stress and anxiety among Chinese elementary school students: mediations of cognitive flexibility, self-awareness, and social environment. Journal of Affective Disorders, 293, 197–204.doi:10.1016/j.jad.2021.06.038
Baron, A., Evangelou, M., Malmberg, L.-E., & Melendez-Torres, G. (2017). The Tools of the Mind curriculum for improving self-regulation in early childhood: a sytematic review. Campbell Systematic Reviews, 13(1), 1-77
Ulagammal, S., & Ramesh, C. (2023). Expanding access to mindfulness education in adaptive learning: enhancing student well-being and academic success.Thiagarajar College of Preceptors Edu Spectra.
Makowski, M., & MacDonald, C. (2020, December 1). What Is Cognitive Flexibility and How Do I Help My Child With It? From Foothills Academy: https://www.foothillsacademy.org/community/articles/cognitive-flexibility?
