Sănătatea mintală la copii și adolescenți – Exemple de bune practici în școală

Despre sănătatea mintală
Sănătatea mintală este o stare de bine care ne permite să ne realizăm propriul potenţial, să putem face față cu succes stresului zilnic, să putem desfăşura activităţile caracteristice vârstei și să fim capabili să contribuim la viaţa comunităţii în care trăim, să avem capacitatea de a ne rezolva conflictele atât cele din interior, cât şi cele din exteriorul nostru, cât și să facem faţă frustrărilor din viaţa de zi cu zi. Atunci când ne gândim la bucurie, fericire, linişte sufletească, satisfacţie, ne referim de fapt la sănătate mintală.

În cele ce urmează vom aduce în atenție starea de bine a copiilor și a adolescenților din țara noastră făcând o referire succintă la statistici, la provocările cu care se confruntă aceștia în ceea ce privește recunoașterea și acceptarea problematicii, precum și în accesarea serviciilor pentru sănătate mintală, menționând exemple de practici ce se pot desfășura în școli și pot contribui la informarea dar și la păstrarea sănătății mintale a acestora.

Sănătatea mintală a copiilor din România
Statisticile arată că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România este mult mai afectată comparativ cu cea a copiilor din alte state. Dintr-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății reiese că aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, din cele 45 de țări incluse în cercetare.

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani),  48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Un alt studiu comparativ, sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană (UNICEF, Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România-Scurtă radiografie, Septembrie 2022).
Factorii care își pun amprenta asupra sănătății mintale a copiilor și a adolescenților, accentuând adesea sentimentele de depresie și de anxietate sunt: mediul familial, relațiile cu părinții și relațiile cu prietenii, situația socio-economică a persoanei sau riscul de violență la care este expusă – fizică, psihologică, sexuală, bullying etc. Influența mass media și rolurile de gen pot crea percepții false asupra realității pentru mulți copii și adolescenți. De asemena,stigma, discriminarea, excluziunea socială și îngrădirea accesului la servicii de sănătate mintală joacă pot conduce la afectarea sănătății mintale.

Accesul la servicii pentru sănătatea mintală
Persoanele din grupuri vulnerabile, precum grupurile etnice minoritare sau migranții, sunt mai predispuse la tulburări de sănătate mintală din cauza unor factori precum lipsa accesului la servicii de sănătate, stil de viață nesănătos, tipare negative de gândire sau comportamente de risc.

Inabilitatea de a obține servicii de sănătate mintală, stigmatizarea, problemele legate de confidențialitate, lipsa de accesibilitate, dezinformarea cu privire la aceste servicii și teama asociată cu solicitarea de asistență sunt provocări ale tinerilor ce împiedică accesul la serviciile de sănătate mintală (Gulliver et al., 2010). Lipsa resurselor, o slabă alfabetizare în materie de sănătate mintală, cât și discriminarea, îi împiedică pe oameni să caute tratament pentru problemele de sănătate mintală.

Stigma asociată cu bolile mintale în România este întreținută, în primul rând, de politicile de sănătate mintală ale țării (Dlouhy, 2014). Pe lângă stigmatizarea legată de tratamentul tulburărilor mintale, auto-stigmatizarea reprezintă al doilea obstacol constant în calea căutării ajutorului, potrivit unei analize sistematice realizate de Clement și colaboratorii săi (2015). La adolescenți, auto-stigmatizarea este asociată cu percepția unui control redus asupra propriului comportament, cu lipsa de cunoștințe despre tulburările mintale și cu îngrijorările legate de anumite diagnostice specifice, după cum arată Kaushik și colaboratorii (2016).
Bune practici pentru sănătatea mintală în școli

Școlile sunt un cadru ideal pentru programe de alfabetizare în domeniul sănătății mintale, deoarece mediul de învățare este deja stabilit. Educația în domeniul sănătății mintale reprezintă modul de a obține și de a menține o sănătate mintală bună și ar trebui să fie încorporată în programa școlară (Marinucci et al. 2021).

Program de alfabetizare pentru sănătate mintală. Programul australian pentru educație și sprijin pentru tineret YES se desfășoară timp de zece sesiuni de-a lungul a 10 săptămâni. Sesiunile au următoarele teme: semne fizice de stres, comportamente de coping pozitive și sănătoase, definirea bolii mintale, a recuperării și a prevalenței, simptome de depresie și anxietate, gestionarea simptomelor, strategii de coping individuale, unde și cum să cauți ajutor și să-i ajuți pe alții, stigmatul bolii mintale, bolile mintale în familii, valori și obiective, reflecție (Marinucci et al. 2021 ).

Intervenții pozitive centrate pe conținut. „Conținutul”, în acest context se referă la formele de experiență privată, inclusiv gânduri, sentimente, imagini, atitudini și credințe. Intervențiile pozitive centrate pe conținut sunt acelea care se concentrează pe modificarea conținutului gândirii oamenilor, pe creșterea conținutului mental pozitiv (de exemplu, optimismul) sau diminuarea conținutului mental negativ (de exemplu, frica) (Joseph Ciarrochi et.al, 2016).

De exemplu, teoreticienii au susținut că emoțiile pozitive îi determină pe oameni să „lărgească și să construiască” (Fredrickson, 2001), optimismul și grija îi fac pe oameni să reușească (Seligman, 2002; Durckworth, 2016) și o lipsă de gândire pozitivă și/sau prezența gândirii negative provoacă eșec și nefericire (Peal, 2012).

Intervențiile tipic contextuale pot fi făcute prin mindfulness ca o modalitate universală de a reduce stresul putand fi administrate fiecărui elev din școală, indiferent de istoricul sau contextul lor particular. În acest caz, acordarea de atenție fiecărui elev este văzută ca fiind aceeași cu a-i oferi legume, lapte sau o „pilulă Buddha” magică (Farias și Wiholm, 2015).

Intervenții pentru o viață școlară mai fericită

Proiectul de cercetare UPRIGHT („Universal Preventive Resilience Intervention Global implemented in schools to improve and promote mental Health for Teenagers”), reprezintă o intervenție pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor. Obiectivul proiectului „Intervenție universală preventivă și de reziliență implementată în școli pentru a îmbunătăți și promova sănătatea mintală a adolescenților” constă în elaborarea unei culturi a stării de bine mentale în școlile din cinci regiuni europene. Abordarea la nivel de școală are o parte teoretică și o parte practică contribuind la starea de bine a adolescenților, a familiilor acestora și a profesioniștilor în educație (https://youtu.be/dixZ7Y118Iw).

Intervențiile îndreptate către creșterea cunoștințelor despre sănătatea mintală în școli au potențialul de a crea o legătură între profesioniștii din domeniul sănătății mintale și elevi într-un mediu natural de învățare. Astfel de intervenții ar putea fi rentabile, deoarece nu necesită resurse suplimentare în afară de material. Informațiile sunt prezentate într-un cadru de învățare familiar, fiind create pentru a se potrivi cu programele școlare, ar putea îmbunătăți atât alfabetizarea în domeniul sănătății mintale a elevilor, cât și a profesorilor (Kutcher și colaboratorii (2016).

Bibliografie
Barbara L Fredrickson. The role of positive emotions in positive psychology: The broaden-and-build theory of positive emotion,2001/3

Byrne, R. (2006). The Secret. New York, NY: Atria Books.

Clement, S., Schauman, O., Graham, T., Maggioni, F., Evans-Lacko, S., Bezborodovs, N., Morgan, C., Rüsch, N., Brown, J. S., & Thornicroft, G. (2015). What is the impact of mental health-related stigma on help-seeking? A systematic review of quantitative and qualitative studies. Psychological medicine, 45(1), 11–27. https://doi.org/10.1017/S0033291714000129

Dlouhy M. (2014). Mental health policy in Eastern Europe: a comparative analysis of seven mental health systems. BMC health services research, 14, 42. https://doi.org/10.1186/1472- 6963-14-42

Duckworth,A.L.The Power of Passion and Perseverance.2016 https://www.scirp.org/%28S%28351jmbntvnsjt1aadkozje%29%29/reference/referencespapers.aspx?referenceid=2970335

Erskine HE, Baxter AJ, Patton G, Moffitt TE, Patel V, Whiteford HA, Scott JG. The global coverage of prevalence data for mental disorders in children and adolescents. Epidemiol Psychiatr Sci. 2017 Aug;26(4):395-402. doi: 10.1017/S2045796015001158. Epub 2016 Jan 20. PMID: 26786507; PMCID: PMC6998634.

Farias, M., and Wiholm, C. (2015). The Buddha Pill: Can Mediation Change You? London: Watkins Media Limited.

Gulliver, A., Griffiths, K.M. & Christensen, H. Perceived barriers and facilitators to mental health help-seeking in young people: a systematic review. BMC Psychiatry 10, 113 (2010). https://doi.org/10.1186/1471-244X-10-113

Joseph Ciarrochi1*, Paul W. B. Atkins1, Louise L. Hayes2,3, Baljinder K. Sahdra1 and Philip Parker1Contextual Positive Psychology: Policy Recommendations for Implementing Positive Psychology into Schools,Front. Psychol., 10 October 2016 https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2016.01561/full#h1

Jonathan R. Stevens, MD, MPH,corresponding author Jefferson B. Prince, MD, Laura M. Prager, MD, and Theodore A. Stern, MD Published online 2014 Mar 13 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4116281/

Kaushik, A., Kostaki, E., & Kyriakopoulos, M. (2016). The stigma of mental illness in children and adolescents: A systematic review. Psychiatry research, 243, 469–494. https://doi.org/10.1016/j.psychres.2016.04.042

Kutcher, S., Wei, Y., Hashish, M. (2016). Mental Health Literacy for Students and Teachers: A “School Friendly” Approach. In M. Hodes y S. Gau (Eds.), Positive Mental Health, Fighting Stigma and Promoting Resiliency for Children and Adolescents (161-172). Academic Press.

Martin EP Seligman, Mihaly Csikszentmihalyi,Positive psychology: An introduction.2000
Marinucci A, Grové C, Allen KA. Australian School Staff and Allied Health Professional Perspectives of Mental Health Literacy in Schools: a Mixed Methods Study. Educ Psychol Rev. 2023;35(1):3. doi: 10.1007/s10648-023-09725-5. Epub 2023 Jan 21. PMID: 36712917; PMCID: PMC9869299.

Nivelul cunoștințelor despre sănătatea mintală a adolescenților:implicații asupra programelor de intervenție (Adolescent Mental Health Literacy: Implications on the Intervention Programs)https://www.psih.uaic.ro/a/_fis/sc_doc/ionescu_corbu_a_rezumat.pdf

Peal, N. (2012). The Power of Positive Thinking. New York, NY: Random House.
Proiecte și intervenții pentru o viață școlară mai fericită https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/latest/practices/for-a-happier-school-life.htm

Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România- Scurtă radiografie –
https://www.unicef.org/romania/media/10261/file/Scurt%C4%83%20radiografie%20-%20S%C4%48Pw4HEUGAuiaJUkba6BNTUwdGVAfUe1FXhkn4UxfmGb6EQhmA1XWc3DUZMbQKZWrs9QuM7oDmFKL28TNF4NNxi7RhnZwur%A2nia%20.pdf.