Câteva idei despre bunele practici în intervenţiile pentru tulburări alimentare

Despre ce vom vorbi?

Prin articolul de față ne propunem să aducem în discuție problematica tulburărilor de alimentație, identificând o serie de bune practici expuse în literatură pentru intervenţii. O menţiune importantă este aceea că articolul de faţă reprezintă mai degrabă o introducere în literatură, fiind vizate câteva direcţii. Pentru o abordare complexă şi aprofundată se recomandă cercetarea literaturii în mod individual, întrucât subiectul este complex, iar limitele de spaţiu, de timp cât și resursele umane nu permit o abordare exhaustivă. O tulburare de alimentație este caracterizată printr-un comportament alimentar anormal, printr-un aport excesiv de alimente sau printr-un aport insuficient, însoțit de un sentiment de suferință sau îngrijorare, cu privire la greutatea sau forma corpului (Winkler et al., 2014). Deşi în Manualul de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (5th ed.; DSM–5; American Psychiatric Association, 2013) sunt descrise mai multe tulburări de alimentație, pe parcursul acestui articol ne vom referi la anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și mâncatul compulsiv, întrucât acestea sunt abordate cel mai mult în literatură, iar studiile alese pentru realizarea acestui articol se axează pe cele trei anterior menţionate.

Importanţa temei este susţinută de prevalenţă şi de efectele pe care tulburările alimentare le au. Conform unei recenzii sistematice foarte citate a literaturii realizată pe 94 de studii (Galmiche et al., 2019) tulburările alimentare se regăsesc pe parcursul întregii vieţi într-un un procent de 8.4% la femei şi 2.2% la bărbaţi. Printre efectele pe care tulburările alimentare le au se numără o calitate a vieţii mai scăzută faţă de persoanele care nu se confruntă cu aceste tulburări (Ágh et al., 2016), dar şi efecte fizice asupra organelor precum stomacul, oasele sau anumiţi hormoni etc. (pentru acestea: a se vedea Zam et al., 2018,  Figura 1 pentru anorexie nervoasă, Figura 2 pentru bulimie nervoasă şi Figura 3 pentru mâncat compulsiv). De asemena, Arcelus și colab. (2011) susțin că aceste tulburări sunt asociate cu consecințe precum: depresie, abuz de substanțe și chiar gânduri suicidare. 

Bune practici asociate cu intervenţiile în tulburări alimentare

În literatura de specialitate există o serie de recomandări cu privire la bunele practici în intervenţiile pentru tulburările alimentare. Dintre acestea, extragem câteva idei pe care le considerăm importante în tematica aleasă:

• Yager și colab. (2014), au realizat o meta-analiză prin care au accentuat importanţa programelor pentru reabilitarea nutrițională, care pot să ajute persoanele care suferă de anorexie nervoasă. Aceste persoane sunt internate într-un spital pentru a fi monitorizate în ceea ce privește administrarea tratamentului și consumul de calorii potrivit pentru a avea o sănătate bună și pentru a putea face față problemei. De asemenea, aceeaşi autori recomandă terapia cognitiv comportamentală (CBT) pentru tratarea tulburărilor de alimentație, în special bulimia nervoasă. La persoanele care au beneficiat de acest tip de terapie s-a observat o motivație mai mare pentru menținerea tratamentului, dar și o modificare a greutății.
• Conform standardelor de tratament psihologic ale Societăţii de Psihologie Clinică (n.d.), ca primă linie de tratament pentru bulimia nervoasă este Terapia Cognitiv-Comportamentală, urmată de Tratamentul Bazat pe Familie, Programul de Greutate Sănătoasă (a se vedea: https://www.cdc.gov/obesity/strategies/family-healthy-weight-programs.html) şi Terapia Interpersonală. Pentru mâncatul compulsiv, ca primă linie de tratament este Terapia Interpersonală, urmată de Terapia Cognitiv-Comportamentală. Pentru anorexia nervoasă, prima linie de tratament este Terapia Cognitiv-Comportamentală, urmată de Tratamentul Bazat pe Familie (a se vedea: Treatments | Society of Clinical Psychology (div12.org)).
• În ghidul propus de Colegiul Psihiatrilor din Australia şi Noua Zeelandă, Hay şi colab. (2014), propun o serie de principii generale care să însoţească intervenţiile, printre care: 

a)  informarea clientului cu privire la tratament, acesta fiind implicat în luarea deciziilor atunci când este posibil;

b) implicarea familiei atunci când aceasta este semnificativă pentru client;

c) intervenţiile să se focalizeze pe recuperarea clientului; 

d) tratamentul să fie oferit într-un context cât mai puţin restrictiv (atunci când se poate); 

e) abordarea multidisciplinară a tulburărilor alimentare (existând echipe formate din psihologi, medici, nutriţionişti); 

f) a se ţine cont de istoricul cultural al persoanei etc. De asemenea, în cadrul aceleiaşi lucrări, sunt propuse şi recomandări pentru fiecare tulburare în parte (dintre cele trei menţionate), alături de tratament (psihologic şi farmacologic) şi evaluare, se recomandă consultarea sursei bibliografice pentru mai multe informaţii şi pentru o abordare cuprinzătoare.

• Tan şi Johns (2018) accentuează, de asemenea, nevoia echipelor multidisciplinare care să colaboreze în cadrul intervenţiilor pentru persoanele cu tulburări alimentare, atunci când clienţii se confruntă şi cu alte comorbidităţi fizice, precum diabetul.
• Studiile abordează şi tema prevenţiei tulburărilor de alimentaţie. De exemplu, Russell-Mayhew şi Grace (2016), fac câteva recomandări pe care le încadrează în categoria bunelor practici, preluate din cercetări, pentru prevenţia tulburărilor alimentare, dar şi a obezităţii. Printre acestea se numără „formarea profesorilor şi a părinţilor, dezvoltarea unei imagini corporale sănătoase, încurajarea acceptării diferenţelor fizice, reducerea hărţuirii pe baza imaginii fizice sau a greutăţii, reducerea stigmei cu privire la obezitate” (p. 56).

 

În final

În final, propunem o listă scurtă (pe lângă citările folosite pe parcursul textului care sunt, de asemenea, utile) cu resurse recomandate pentru specialişti, gratuite:

• https://ajp.psychiatryonline.org/doi/epdf/10.1176/appi.ajp.23180001 – Box 1 – recomandări pentru evaluare şi tratament (chiar dacă nu este întregul ghid, sunt câteva resurse relevante).
• https://www.cci.health.wa.gov.au/Resources/Looking-After-Yourself/Disordered-Eating – resurse pe care specialiştii le pot direcţiona către clienţi (fişe de lucru, fişe cu informaţii – psihoeducaţie, fişe pentru imaginea corporală, experimente comportamentale etc.).
• https://www.nice.org.uk/guidance/ng69/chapter/Recommendations – recomandările de la National Institute for Health and Care Excellence (NICE), având printre teme: principiile generale de lucru, evaluarea, tipuri de intervenţii şi implementarea lor (pas cu pas, cât ar trebui să dureze etc.), alte comorbidităţi etc.
• http://eguideline.guidelinecentral.com/i/1492606-eating-disorders/0 – resursă de la Asociaţia Americană de Psihiatrie.
• https://europepmc.org/backend/ptpmcrender.fcgi?accid=PMC4911228&blobtype=pdf – a se vedea: paginile 5 şi 6.
• https://psychiatryonline.org/pb/assets/raw/sitewide/practice_guidelines/guidelines/eatingdisorders.pdf – resursă de la Asociaţia Americană de Psihiatrie, începând cu pagina 75 sunt expuse tratamentele pentru tulburările alimentare.
• https://jeatdisord.biomedcentral.com/counter/pdf/10.1186/s40337-020-0277-8.pdf – un articol pe tema tulburărilor alimentare la copii şi adolescenţi.

 

Bibliografie

Ágh, T., Kovács, G., Supina, D., Pawaskar, M., Herman, B. K., Vokó, Z., & Sheehan, D. V. (2016). A systematic review of the health-related quality of life and economic burdens of anorexia nervosa, bulimia nervosa, and binge eating disorder. Eating and Weight Disorders – Studies on Anorexia, Bulimia and Obesity, 21(3), 353–364. https://doi.org/10.1007/s40519-016-0264-x

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (Fifth Edition). American Psychiatric Association. https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596

Arcelus, J., Mitchell, A. J., Wales, J., & Nielsen, S. (2011). Mortality Rates in Patients With Anorexia Nervosa and Other Eating Disorders: A Meta-analysis of 36 Studies. Archives of General Psychiatry, 68(7), 724. https://doi.org/10.1001/archgenpsychiatry.2011.74

Galmiche, M., Déchelotte, P., Lambert, G., & Tavolacci, M. P. (2019). Prevalence of eating disorders over the 2000–2018 period: A systematic literature review. The American Journal of Clinical Nutrition, 109(5), 1402–1413. https://doi.org/10.1093/ajcn/nqy342

Garber AK, Michihata N, Hetnal K, Shafer MA, Moscicki AB: A prospective examination of weight gain in hospitalized adolescents with anorexia nervosa on a recommended refeeding protocol. J Adolesc Health 2012; 50(1):24–29

Hay, P., Chinn, D., Forbes, D., Madden, S., Newton, R., Sugenor, L., Touyz, S., & Ward, W. (2014). Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists clinical practice guidelines for the treatment of eating disorders. Australian & New Zealand Journal of Psychiatry, 48(11), 977–1008. https://doi.org/10.1177/0004867414555814

Russell-Mayhew, S., & Grace, A. D. (2016). A call for social justice and best practices for the integrated prevention of eating disorders and obesity. Eating Disorders, 24(1), 54–62. https://doi.org/10.1080/10640266.2015.1113829

Society of Clinical Psychology. (n.d.). Psychological Treatments. Society of Clinical Psychology. Retrieved May 7 2023, from Treatments | Society of Clinical Psychology (div12.org).

Tan, J., & Johns, G. (2021). The Welsh Eating Disorder Service Review 2018, Scottish Eating Disorder Service Review 2021 and recommendations of best practice in comorbid eating disorders and diabetes. Clinical Child Psychology and Psychiatry, 26(3), 595–605. https://doi.org/10.1177/13591045211013855

Winkler, L. A. D., Christiansen, E., Lichtenstein, M. B., Hansen, N. B., Bilenberg, N., & Støving, R. K. (2014). Quality of life in eating disorders: a meta-analysis. Psychiatry research, 219(1), 1-9.

Yager, J., Devlin, M. J., Halmi, K. A., Herzog, D. B., Mitchell III, J. E., Powers, P., & Zerbe, K. J. (2014). Guideline watch (August 2012): Practice guideline for the treatment of patients with eating disorders. Focus, 12(4), 416-431.

Zam, W., Saijari, R., & Sijari, Z. (2018). Overview on eating disorders. Progress in Nutrition, 20(2-S), 29–35. https://doi.org/10.23751/pn.v20i2-S.6970