Singurătatea și avantajele tehnologice

10.5281/zenodo.7662018

“A primit, dar nu a citit mesajul, nici măcar nu l-a deschis. Au trecut mai bine de două zile și nu a zis nimic. Mă întreb ce se întâmplă cu tăcerea asta. Nu mai pot așa. Când vine seara deja simt că mi se face frig pentru că știu că iar intru în pat. Singurătatea deja mă copleșește” – O ascultam pe clienta mea, cum vocea ei își modifica tonul și îmi atingea sufletul cu disperarea ei. Este unul dintre clienții care aduce în ședința de psihoterapie problema singurătății. 

 Secolul 21 este secolul relațiilor, dar și al progreselor tehnologice, iar comunicarea interpersonală cu ajutorul internetului a crescut și crește exponențial. În prima parte a acestui articol mă voi referi la istoria tehnologiei și la ce este de fapt singurătatea; iar în a doua parte voi prezenta câteva beneficii ale internetului în experiența singurătății.

Stilul nostru de viață a devenit în ultimii treizeci de ani din ce în ce mai conectat la internet, iar dezvoltarea rapidă a acestuia a influențat o acumulare explozivă de cunoștințe.  A devenit o obișnuință să ducem o viață în ritm rapid și să spunem că suntem prea ocupați, ori că nu avem timp suficient… 

Odată cu dezvoltarea tehnologiei a crescut numărul persoanelor cu mai puțin contact social direct, de asemenea a crescut semnificativ numărul celor care „nu au cu cine să vorbească”, chiar dacă avem Facebook, Instagram, TikTok, e-mail-uri, telefoane mobile, blogging și mesaje text. În schimb, în acest context, singurătatea a devenit din ce în ce mai prezentă în viața oamenilor. 

Singurătatea este o experiență complexă: se referă la un sentiment subiectiv neplăcut care decurge dintr-o nepotrivire între nivelul dorit al relațiilor sociale semnificative al unei persoane și ceea ce percepe că are de fapt. Singuratatea este nedeclarată, ascunsă și comună. Noi oamenii interpretăm singurătatea în mod diferit, în funcție de vârstă, personalitate, nivelul de dependență și stilul de viață. 

Singurătatea este un răspuns la diverse nevoi, circumstanțe și situații și, ca atare, o împărțim în mai multe tipuri de singurătate. Ami Rokach este unul dintre autorii care împarte singurătatea în cronică, situațională, tranzitorie, culturală, socială, interpersonală, emoțională, existențială, dezolantă, reactivă, patologică și psihologică. În termeni evolutivi, singurătatea a servit ca un mecanism de promovare a proximității, care ar fi putut îmbunătăți supraviețuirea, alertând animalul sau persoana că este departe de grup și, prin urmare, mai susceptibile la a fi rănite de prădători. După cum vedem adesea în filmele National Geographic, căprioara care rămâne în urmă este o țintă principală pentru următoarea masă a leului. Mai simplu: deconectarea devine amenințătoare pentru viață, deoarece oamenii timpurii au fost puternic dezavantajați atunci când au fost izolați de tribul lor. Acest lucru a făcut ca singurătatea să evolueze ca un semn de avertizare; un apel la acțiune pentru a ne reconecta și astfel pentru a supraviețui. Pe scurt, avem nevoie să aparținem. 

Robert Weiss (1973), renumit în domeniul cercetării empirice a singurătății, a descris două tipuri de singurătate: emoțională și socială. Singurătatea emoțională apare atunci când cineva nu are un partener intim și are ca rezultat sentimente de anxietate și izolare, în timp ce singurătatea socială rezultă dintr-o rețea de sprijin social inadecvată sau nesatisfăcătoare și dintr-un sentiment sporit de plictiseală și lipsă de scop. 

În cultura noastră, în general, avem tendința de a nega singurătatea, care este probabil responsabilă pentru multe dintre gândurile, sentimentele și comportamentele noastre. Oamenii par să se simtă rușinați atunci când recunosc singurătatea, deoarece este stigmatizată social, fiind văzută ca o slăbiciune în cultura noastră. Ca atare, se crede că singurătatea nu ar trebui să afecteze oamenii obișnuiți, sănătoși și puternici. În ciuda negării singurătății de către noi, aceasta este dovedită și face parte din viața noastră. Fiecare dintre noi este capabil să simtă singurătatea (Cacioppo, 2010). 

 Singurătatea are o istorie. 

Istoria emoțiilor este un subiect istoric relativ nou, iar dintre emoțiile studiate până acum de istorici, singurătatea a lipsit. Omul a suferit întotdeauna de durerea singurătății, încercând să scape de ea. În cartea sa, Ami Rokach a remarcat că singurătatea are o istorie lungă , și că singurătatea face parte din cultura noastră și din condiția umană dintotdeauna. Tot el ne spune în cartea sa cum și unde întâlnim singurătatea în biblie, în filozofie și în literatură.  

În cea mai mare parte a istoriei omenirii, oamenii au trăit și au murit într-o singură comunitate și, prin urmare, au făcut parte dintr-un grup mai mare căruia îi aparțineau. În contrast, societatea de astăzi, este formată din oameni în mișcare. Mutarea din orașe, pentru a obține un spațiu verde și aerul mai puțin poluat; mutarea în orașe pentru a evita conducerea pe distanțe lungi; mutarea din motive de angajare, sănătate sau din motive financiare; sau pur și simplu să ne mutăm în căutarea unui loc mai bun. Cultura noastră occidentală pare să mărească înstrăinarea și separarea pe care omul le simte, în timp ce, în același timp, tânjim să aparținem, să fim necesari și iubiți. Din acest motiv comunicarea electronică poate chiar crește sentimentele de singurătate. Singurătatea poate afecta negativ funcționarea fizică, emoțională și psihosocială a cuiva (Cacioppo et al., 2015). 

Beneficiile utilizării internetului, Facebook și telefoanele mobile asupra vieții oamenilor și a singurătății.

În rapiditatea dezvoltării, oamenii resimt că se mărește înstrăinarea și separarea față de semeni; în același timp, tânjesc să aparțină, să fie necesari și să fie iubiți. Când ne uităm la beneficiile tehnologiei, nu înseamnă că înlocuim tehnologia cu relațiile.

 Aici ne putem referi la două tipuri de interacțiuni diferite: în primul rând cum oamenii sunt influențați de singurătate și tind să folosească internetul. Oamenii singuri tind să petreacă mult timp pe internet și îl folosesc pentru a obține contact social cu alții similari lor. În al doilea rând o utilizare mai mare a internetului conduce către un rezultat cert: singurătatea. 

Este important să echilibrăm aceste aspecte diferite, iar de multe ori eșecul în a face acest lucru poate duce la singurătate. Viața socială a adolescenților și a adulților în curs de dezvoltare are loc atât offline, cât și online. Internetul are acum un impact semnificativ asupra comportamentului lor social, identității sociale și relațiilor interpersonale. Facebook, cel mai folosit site de socializare, îi poate ajuta pe adolescenți să rămână în contact cu prietenii și familia și chiar să își facă prieteni noi. Având în vedere că tinerii din această categorie de vârstă sunt preocupați de acceptarea de la egal la egal și de aspectul fizic, ei sunt deosebit de receptivi la Facebook. Este ca și cum relațiile din viața reală sunt încă importante, dar de îndată ce sună telefonul mobil, sosește e-mailul sau apare mesajul text pe telefon, îi acordăm atenția noastră totală. Rețelele sociale, care se referă la aplicații de internet care permit utilizatorilor să genereze și să schimbe conținut cu alții, au devenit esențiale în viața adulților în curs de dezvoltare. Tinerii ajungând să utilizeze chiar mai multe site-uri, având pentru fiecare un cont și pe care le vizitează zilnic. 

Sherry Turkle, autoarea cărții Alone Together, a observat în mod emoționant că „oamenii de astăzi sunt mai conectați unii cu alții decât, oricând, înainte în istoria omenirii, datorită rețelelor sociale bazate pe internet: site-uri de rețea și mesaje text. Dar sunt, de asemenea, mai singuri și mai îndepărtați unul de celălalt în viețile lor neconectate” (Alone Together 2011 p. 26). Activitățile cele mai frecvente pe aceste rețele sunt: căutarea aleatorie și consumul de conținut social. 

Timpul pe Facebook ne “oferă”: amânare, libertate de exprimare, conformitate, schimb de informații, conexiuni noi, ritualuri, întreținere socială, evadare, recreere și experimentare. Relațiile intime și de susținere au fost de multe ori înlocuite de internet și alte gadgeturi care ne pot ajuta să rămânem conectați cu lumea. 

Să ne reamintim că în timp ce rămânem conectați, timpul petrecut online reduce timpul petrecut interacționând cu familia și cu prietenii. Mai mult, suntem tentați să acordăm prioritate oamenilor cu care nu suntem, față de cei cu care suntem. 

Comunicarea online ca resursă pentru a face față singurătății 

Pe lângă alte metode de a face față singurătății, chiar și tehnologia, cum ar fi internetul, a fost orientată spre a ne ajuta să stabilim relații. După cum se întâmplă, aceeași tehnologie le-a permis oamenilor să-și întărească contactul cu membrii familiei și prietenii îndepărtați și să dezvolte prietenii cu oameni din întreaga lume. Acest lucru înlocuiește de fapt interacțiunile umane de zi cu zi, iar acest scop a fost și este asociat cu lucruri pozitive. Cât ține de ce fel de activități alegem, cele care cresc bunăstarea noastră personală, căutarea de informații despre școală și despre viață poate fi de fapt benefică. Căutarea de informații reduce sentimentele de singurătate deoarece îmbunătățește stima de sine și conexiunea socială. Pe internet ne putem face și prieteni noi. Conectându-ne cu ceilalți prin internet, persoanele singure tind să fie mai prietenose și mai deschise, permițându-le să-și facă noi prieteni și să obțină încredere socială. În consecință, cei singuri pot simți mai multă conexiune și apartenență.

Căutarea de informații pe internet reduce sentimentele de singurătate deoarece poate  îmbunătățăți stima de sine si conexiunea socială. Conexiunea socială prin Facebook, include, de asemenea, sentimente de apartenență și afiliere, niveluri mai mari de bunăstare subiectivă. În consecință, Facebook ar putea servi ca un mediu alternativ de conectare socială și poate produce rezultate psihologice pozitive. Internetul are un impact semnificativ asupra comportamentului nostru social, a identității sociale și a relațiilor interpersonale (Amy Rokach, 2013).

În concluzie, progresele tehnologice ne oferă și oportunități de a ne conecta, de a ne cunoaște și de a observa cum trăiesc alții și a le da feedback pozitiv. Odată cu proliferarea internetului, Facebook, telefoanelor mobile, Instagram, Twitter și alte dispozitive, suntem tot mai implicați în relații virtuale cu care oamenii nu sunt obișnuiți și care nu par să răspundă nevoii noastre de atingere umană, căldură și apropiere. Folosirea tehnologiei, pe lângă relații ne-ar putea îmbunătăți semnificativ viața și experiențele. Dar când îl înlocuiește, în diferite grade, putem suferi fizic și emoțional. Singurătatea poate fi și este un rezultat comun al relațiilor virtuale, dar și relațiile virtuale sunt un rezultat al singurătății (Amy Rokach, 2017).  

Internetul poate fi, așadar, un instrument util în conectarea persoanelor care sunt izolate social, pentru a-și crește rețeaua socială sau pentru a-și îmbunătăți rețelele deja existente. Crearea de căi destinate în mod special persoanelor singuratice le poate oferi o ieșire constructivă pentru a-i ajuta să-și reducă în mod eficient singurătatea. 

Internetul vine atât cu lucruri negative, cât și cu lucruri pozitive. Întrebarea nu ar mai trebui să fie dacă Internetul (sau social media sau alte componente ale Internetului) provoacă singurătatea, ci mai degrabă: Cum putem folosi internetul pentru a reduce singurătatea?

Referințe:

APA PsycNet. https://psycnet.apa.org/record/1974-22306-000. Accessed 12 Feb. 2023.

Blau, Diane S. ‘Clark E. Moustakas (1923–2012).’ American Psychologist, vol. 68, no. 5,   2013, pp. 401–401. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/a0032856.

Malerstein, A. J. ‘Loneliness: The Experience of Emotional and Social Isolation’. American Journal of Psychotherapy, vol. 30, no. 4, Oct. 1976, pp. 685–86. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1176/appi.psychotherapy.1976.30.4.685.

Moustakas, Clark E., and Kerry Moustakas. Loneliness, Creativity & Love: Awakening Meanings in Life. Xlibris, 2004.

Rokach, Ami, editor. Loneliness Updated: Recent Research on Loneliness and How It Affects Our Lives. 1. issued in paperback, Routledge, 2015.

The Psychological Journey to and from Loneliness: Development, Causes, and Effects of Social and Emotional Isolation. Academic Press, an imprint of Elsevier, 2019.

Turkle, Sherry. Alone Together: Why We Expect More from Technology and Less from Each Other. Basic Books, 2011.

Weiss, Robert Stuart, and John Bowlby. Loneliness: The Experience of Emotional and Social Isolation. 3. print, MIT Pr, 1980.