Shinrin-yoku (baia de pădure) este o practică de vindecare originară în Japonia, în care oamenii se cufundă în natură, acordând în același timp atenție simțurilor lor. Adesea implicând o plimbare într-o pădure, își propune să integreze și să armonizeze oamenii cu o pădure (Miyazaki 2018).
Sănătatea mentală a devenit o prioritate în ultimii 10 ani. Deși sănătatea fizică ni s-a îmbunătățit în secolul prezent, sănătatea mentală a înregistrat o pantă descendentă, din păcate, conform Mental Health Foundation (2016).
Conform lui Dattani, Ritchie și Roser (2018), aproximativ 1,1 miliarde de oameni la nivel mondial erau înregistrați ca trăind cu problematici în sfera sănătății mentale, reprezentând un cuantum de 15% din populație. Printre cele mai întâlnite tulburări, în anul 2016, se aflau anxietatea (4%), depresia (3%) și consumul de alcool (1%).
Care-i starea de fapt în 2022?
Patru ani mai târziu, cifrele au crescut semnificativ, în parte din cauza pandemiei de COVID-19, ajungându-se la creșteri fără precedent ale prevalenței: 25% pentru depresie și anxietate, conform unui raport științific emis de Organizația Mondială a Sănătății (WHO, 2022),
Dat fiind faptul că sănătatea mentală este legată indirect de reducerea productivității și a veniturilor (Marquez și Saxena, 2016), adresarea ei prin metode diverse, cu costuri reduse, este necesar a deveni o prioritate la nivel mondial.
Unde putem privi?
În literatura de specialitate sunt prezente o serie de teorii ce descriu efectele naturii asupra mecanismelor psihice ce contribuie la sănătatea mentală. Prin acestea amintesc:
- Teoria Restaurării Atenției a lui Kaplan ce susține că petrecerea timpului în natură ne restabilește concentrarea prin practicarea atenției fără efort (Kaplan și Kaplan 1989)
- Teoria Reducerii Stresului ce afirmă că a fi într-un mediu natural neamenințător reduce stresul și îmbunătățește funcțiile fiziologice relevante, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială. (Ulrich și colab. 1991)
- Modelul Reglării Afectului (Gilbert, 2014)
Rezultatele raportate în studiile selectate de Kotera, Richardson și Sheffield (2022) în cadrul unei meta-analize privind shrinrin-yoku și sănătatea mentală au fost în conformitate cu teoriile relevante: petrecerea timpului în natură a crescut refacerea (Bielinis et al. 2019) aliniindu-se cu Teoria Restaurării Atenției (Kaplan și Kaplan 1989). Stresul a fost redus prin shinrin-yoku (Vujcic et al. 2017; Morita et al. 2007), susținând Teoria Reducerii Stresului (Ulrich et al. 1991).
Ce putem face?
În încercarea de găsire a metodelor complementare de creștere a stării de bine, rezilienței și reducere a nivelului de stress resimțit de populație, propun un concept important din tradiția oriental, anume Shinrin-Yoku sau „băile de pădure”.
O meta-analiză realizată anul acesta de Kotera, Richardson și Sheffield (2022) a analizat efectele acestei practice și a terapiei prin natură pentru sănătatea mentală. Analiza acestora a relevat faptul că shinrin-yoku este raportat ca fiind eficient pentru depresie, anxietate, stres și furie atât în zona clinică, cât și non-clinică, cu rezultate stabile pentru anxietate.
A fi în natură ne activează sistemul de auto-liniștire, susținând în același timp dezvoltarea compasiunii, a sentimentului de siguranță și conectare, protejându-ne sănătatea mentală (Kotera, Richardson și Sheffield, 2022).
Interpretarea acestor informații este necesar a fi făcută luând în calcul faptul că, pentru studiile incluse în meta-analiză, risk of bias a fost evaluat ca fiind mediu spre ridicat.
Conform autorilor, viitoare studii pot lua în calcul îmbunătățirea metodologiei în direcția includerii unei comparații între terapiile bazate pe natură, în context, shinrin-yoku și abordări terapeutice majore precum CBT și susținerea unui model ce include control pentru expectanțele participanților și adăugarea unui follow-up pentru a stabili eficiența în timp a practicii (Kotera, Richardson și Sheffield, 2022).
Petrecerea timpului în natură este legată de rate mai scăzute de depresie și hipertensiune arterială, iar vizitele frecvente în natură au fost legate de coeziunea socială (Shanahan și colab., 2016).
Reducerea stresului zilnic are, de asemenea, un efect pozitiv asupra sănătății mintale (Dolling, Nillson și Lundell , 2017; Lee et al., 2019).
Prin urmare, este probabil ca terapia forestieră să poată oferi un impact pozitiv asupra sănătății fizice și mentale datorită unei combinații de activități relaxante și exerciții ușoare (Rajoo, Karam și Abdullah, 2020).
Sunt aceste rezultate relevante pentru persoanele ce nu fac parte din cultura japoneză?
Răspunsul este da. În urma analizei, autorii au constatat faptul că nu există diferențe semnificative între participanții ce aparțin și cei ce nu aparțin culturii asiatice în ceea ce privește efectele probabile ale shrinrin-yoku (Kotera, Richardson și Sheffield, 2022).
Este adevărat faptul că participanții cu un istoric cultural japonez și asiatic au înregistrat un beneficiu mai mare al acestor practici, deși sub pragul de relevanță statistică. Explicația propusă este aceea că persoanele ce aparțin unei culturi aflate în acord cu efectele vindecătoare ale naturii beneficiază într-un grad mai ridicat de practicile shinrin-yoku, dat fiind faptul că diferite culturi au diferite perspective asupra naturii (Kotera, Richardson și Sheffield, 2022; Gierlach și colab, 2010).
Cum putem integra shinrin-yoku în practica terapeutică?
De sine stătătoare, aceste practici nu pot înlocui psihoterapia, însă o pot susține. (Rajoo, Karam și Abdullah, 2020).
Shinrin-yoku poate fi practicat de la 15 minute până la 9 zile și poate reduce simptomele negative asociate unei tulburări de sănătate mentală (Kotera, Richardson și Sheffield, 2022).
Un format posibil al acestei practici ce a fost explorat este cel al unei sesiuni de aproximativ 2 ore de baie de pădure ca parte a unei ieșiri de 1 zi într-un mediu forestier (Furuyashiki și colab., 2019).
Autorii au înregistrat îmbunătățiri în sănătatea fiziologică și psihologică a persoanelor active profesional, așa cum este demonstrată de scăderea tensiunii arteriale și atenuarea parametrilor psihologici negativi post-intervenție.
Mai mult, participanții cu tendințe depresive au arătat o îmbunătățire mai mare în multe dintre ariile emoționale după băile de pădure în comparație cu cei care nu manifestau tendințe depresive. Acest rezultat este dovada că o activitate de scăldat în pădure de 1 zi poate fi eficientă în îmbunătățirea bunăstării psihologice a persoanelor active profesional cu tendințe depresive, cumulat cu alte intervenții terapeutice consacrate (Furuyashiki și colab., 2019).
Utilizarea practicii drept o abordare experiențială în ședințele de terapie, ce consolidează procesul terapeutic și susține accesul la resursele interne ale persoanei poate oferi un plus de valoare atât în lucrul cu adulți, cât și cu adolescenți. (Tillman și colab., 2018)
În loc de concluzie
Shinrin-yoku aduce omul și natura laolaltă, permițând reconectarea la sine, susținerea compasiunii și regăsirea sentimentului de siguranță, elemente definitorii în conceptul de sănătate mentală.
Integrarea sa în practica terapeutică deschide o perspectivă puțin explorată, însă benefică atât pacienților cu diverse tulburări emoționale și de atenție (Tillman și colab., 2018), cât și terapeuților ce caută activ noi metode de susținere a rezultatelor terapiei pe termen lung.
Bibliografie
Bielinis, E., Bielinis, L., Krupińska-Szeluga, S., Łukowski, A., Takayama, N., Bielinis, E., et al. (2019). The effects of a short forest recreation program on physiological and psychological relaxation in young Polish adults. Forests, 10(1), 34. https://doi.org/10.3390/f10010034.
Bratman, G. N., Hamilton, J. P., Hahn, K. S., Daily, G. C., & Gross, J. J. (2015). Nature experience reduces rumination and subgenual prefrontal cortex activation. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 112(28), 8567–8572. https://doi.org/10.1073/pnas.1510459112.
Dattani, S., Ritchie, H. & Roser, M. (2018). Mental health. Retrieved June 29, 2022 from https://ourworldindata.org/mental-health.
Dolling, A., Nilsson, H., & Lundell, Y., (2017). Stress recovery in forest or handicraft environments – an intervention study. Urban For. Urban Green. 27, 162–172. https://doi.org/10.1016/j.ufug.2017.07.006.
Furuyashiki, A., Tabuchi, K., Norikoshi, K., Hobayashi, T. & Oriyama, S. (2019) A comparative study of the physiological and psychological effects of forest bathing (Shinrin-yoku) on working age people with and without depressive tendencies. Environ Health Prev Med 24, 46 (2019). https://doi.org/10.1186/s12199-019-0800-1
Gierlach, E., Belsher, B. E., & Beutler, L. E. (2010). Cross-cultural differences in risk perceptions of disasters. Risk Analysis, 30(10), 1539–1549. https://doi.org/10.1111/j.1539-6924.2010.01451.x.
Gilbert, P. (2014). The origins and nature of compassion focused therapy. British Journal of Clinical Psychology, 53(1), 6–41. https://doi.org/10.1111/bjc.12043.
Kaplan, R., & Kaplan, S. (1989). The experience of nature: a psychological perspective. Cambridge University Press.
Kotera, Y., Richardson, M. & Sheffield, D. (2022). Effects of Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy on Mental Health: a Systematic Review and Meta-analysis. Int J Ment Health Addiction 20, 337–36. https://doi.org/10.1007/s11469-020-00363-4
Lee, H.J., Son, Y., Kim, S., & Lee, D.K., (2019). Healing experiences of middle-aged women through an urban forest therapy. Urban For. Urban Green. 38, 383–391. https://doi.org/10.1016/j.ufug.2019.01.017.
Marquez, P. V, & Saxena, S. (2016). Making mental health a global priority. Cerebrum: The Dana Forum on Brain Science. Retrieved June, 29, 2022 from http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28058091.
Mental Health Foundation. (2016). Fundamental facts about mental health. London: Author.
Miyazaki, Y. (2018). Shinrin-yoku: the Japanese way of forest bathing for health and relaxation.
Morita, E., Fukuda, S., Nagano, J., Hamajima, N., Yamamoto, H., Iwai, Y., Nakashima, T., Ohira, H., & Shirakawa, T. (2007). Psychological effects of forest environments on healthy adults: Shinrin-yoku (forest-air bathing, walking) as a possible method of stress reduction. Public Health, 121(1), 54–63. https://doi.org/10.1016/j.puhe.2006.05.024.
Rajoo, K. S., Karam, D. S. & Abdullah, M. Z. (2020). The physiological and psychosocial effects of forest therapy: A systematic review, Urban Forestry & Urban Greening, 54, https://doi.org/10.1016/j.ufug.2020.126744
Richardson, M., McEwan, K., Maratos, F., & Sheffield, D. (2016). Joy and calm: how an evolutionary functional model of affect regulation informs positive emotions in nature. Evolutionary Psychological Science, 2(4), 308–320. https://doi.org/10.1007/s40806-016-0065-5.
Shanahan, D. F., Bush, R., Gaston, K. J., Lin, B. B., Dean, J., Barber, E., & Fuller, R. A. (2016). Health Benefits from Nature Experiences Depend on Dose. Scientific Reports, 6(1). doi:10.1038/srep28551
Tillman, S., Tobin, D., Avison, W. & Gilliland, J. (2018) Mental health benefits of interactions with nature in children and teenagers: a systematic review, Journal of Epidemiol Community Health, 72:958–966, doi:10.1136/jech-2018-210436
Ulrich, R. S., Simons, R. F., Losito, B. D., Fiorito, E., Miles, M. A., & Zelson, M. (1991). Stress recovery during exposure to natural and urban environments. Journal of Environmental Psychology, 11(3), 201–230. https://doi.org/10.1016/S0272-4944(05)80184-7.
Vujcic, M., Tomicevic-Dubljevic, J., Grbic, M., Lecic-Tosevski, D., Vukovic, O., & Toskovic, O. (2017). Nature based solution for improving mental health and well-being in urban areas. Environmental Research, 158, 385–392. https://doi.org/10.1016/j.envres.2017.06.030.
World Health Organisation (2022). COVID-19 pandemic triggers 25% increase in prevalence of anxiety and depression worldwide. Who.Int. Retrieved June 29, 2022, from https://www.who.int/news/item/02-03-2022-covid-19-pandemic-triggers-25-increase-in-prevalence-of-anxiety-and-depression-worldwide
Autor: Maria Cristina Călin. Psiholog Clinician, Consilier Psihologic Experiențial, Psihoterapeut Experiential în formare, Mindfulness Teacher, Therapeutic Art Coach, absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București cu master în Psihodiagnoză, Psihoterapie Experiențial-Unificatoare (PEU) și Dezvoltare Personală | naturalpsy.com
