Introducere
Trăim într-o societate în care tehnologia a devenit indispensabilă, iar odată cu schimbarea epidemiologică ce a apărut subit, timpul petrecut în casă a crescut considerabil. Cu toate acestea, din punct de vedere genetic și evoluționist, oamenii sunt construiți să petreacă timp în natură, aceasta având efecte extrem de benefice atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru sănătatea mintală.
Modalități de conectare cu natura
Conectarea cu natura poate fi privită din punct de vedere fizic, mental sau emoțional, indivizii experimentând diverse activități și stabilind rutine în acest mediu (Giusti et al., 2018). Pretty (2004) indică faptul că există trei modalități prin care ne putem conecta cu natura, toate având impact asupra sănătății mintale. Prima modalitatea este reprezentată de activitatea de a privi natura, ca printr-o fereastră, printr-un ecran la televizor sau într-un tablou. A doua modalitate este aceea de a fi în prezența naturii (în care o persoană desfășoară diverse activități, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, citirea în grădină sau socializarea cu prietenii într-un parc). A treia modalitate este reprezentată de participarea activă și implicarea în natură, cum ar fi grădinăritul, agricultura, drumețiile sau alergarea.
Relația dintre activitățile petrecute în natură și sănătatea mintală
Din păcate, pandemia de Covid-19 a crescut prevalența problemelor din spectrul tulburărilor mintale (Coventry et al., 2021). Autorii prezintă o meta-analiză ce surprinde rolul activităților petrecute în natură, sugerând că activități precum grădinăritul, exercițiile fizice în natură sau terapia bazată pe natură sunt eficiente în îmbunătățirea sănătății mintale la adulții sănătoși, având rol de prevenție. În plus, se pare că aceste activități pot fi o cale terapeutică de gestiona sănătatea mintală a persoanelor cu probleme preexistente în această sferă. De asemenea, s-au înregistrat rezultate semnificative în ameliorarea stărilor depresive, în reducerea anxietății, precum și a afectelor negative. Cu toate acestea, autorii scot în evidență că există puține dovezi ce sugerează că activitățile în natură îmbunătățesc sănătatea fizică.
O altă meta-analiză (Barton & Pretty, 2010) evidențiază efectul pozitiv pe termen scurt și lung al exercițiilor în natură asupra stimei de sine și a stării dispoziționale, ca variabile ale sănătății mintale. Unul dintre aspectele esențiale pe care studiul le surprinde este acela că s-au înregistrat cele mai mari progrese la persoanele cu problemele mentale preexistente, ceea ce arată că astfel de exerciții desfășurate în natură ar trebui încurajate ca programe de intervenție la această categorie.
Kelly și colaboratorii (2018) sugerează că în ultimele două decenii s-au consolidat tot mai multe dovezi care arată că plimbările regulate în natură au un efect benefic asupra sănătății mintale, în special asupra depresiei și anxietății, astfel încât, din acest punct de vedere, plimbările în natură pot reprezenta chiar și un factor de prevenție.
Mai mult decât atât, poate fi benefic să faci plimbări sau exerciții fizice în aer liber cu expunere crescută la lumina naturală a soarelui, suplimentând astfel cantitatea de vitamina D a organismului, putând astfel fi prevenită depresia (Penckofer et al., 2010). Autorii atrag atenția asupra explorării acestui domeniu de cercetare: dacă exercițiile fizice în aer liber la soare sau consumul de alimente bogate în vitamina D ar putea îmbunătăți starea de sănătate mentală, aceasta fi o soluție simplă și rentabilă pentru mulți oameni care sunt expuși riscului de depresie, dar și altor tulburări psihice.
Plăcerea de a fi în natură vs. identificarea cu natura
Analizând un eșantion din Australia, Dean și colaboratorii (2018) scot în evidență faptul că orientarea în relația cu natura, în care oamenii simt plăcere și se bucură de petrecerea timpul în medii naturale, reprezintă un potențial factor de protecție împotriva nivelurilor ridicate de depresie, anxietate și sănătate mentală precară autoraportată.
În schimb, persoanele care se autoidentifică cu natura au un nivel de stres crescut (care implică excitare cronică nespecifică, cum ar fi senzația de agitație sau dificultăți de relaxare). O ipoteză este că persoanele cu o preocupare mai mare asupra mediului pot experimenta stres psihologic crescut sau suferință legată de degradarea și conservarea mediului.
Soluții pentru îmbunătățirea sănătății mentale cu ajutorul naturii în zonele urbane
Vujcic și colaboratorii (2017) au propus o intervenție de 4 săptămâni, în care participanții petreceau câte o oră într-un program ce implică terapie prin horticultură, trei zile pe săptămână. Acest studiu indică faptul că expunerea la un spațiu verde urban și implicarea în programul de terapie bazată pe horticultură au beneficii evidente pentru componente fundamentale ale sănătății mintale, inclusiv un proces de recuperare după tulburările mintale legate de stres. Nivelurile autoevaluate de stres ale persoanelor implicate în program au scăzut.
De asemenea, o altă modalitate de a îmbunătăți sănătatea mintală este folosirea interviurilor și a atelierelor de arte creative (Birtch et al., 2020). Autorii au explorat valoarea naturii urbane pentru sănătatea mintală și bunăstarea a 24 de tineri cu vârsta cuprinsă între 17 și 27 de ani, dintre care 9 au experimentat dificultăți de sănătate mintală. Copacii, apa, spațiile deschise și priveliștile au fost tipologii de natură experimentate frecvent, oferind beneficii. Peisajele deteriorate, identitățile în schimbare ale tinerilor și presiunile percepute ale timpului au perturbat sprijinul. Tinerii au exprimat felul în care întâlnirile cu natura urbană au fost trăite ca acceptabile și relaționale, oferind un sentiment mai puternic de sine, sentimente de evadare, conexiune și grijă cu lumea umană și non-umană.
Concluzie
Având în vedere rezultatele evidente ce sugerează că natura are efecte benefice asupra sănătății mintale, ar fi propice dezvoltarea intervențiilor bazate pe utilizarea exercițiilor în natură. Una dintre provocările substanțiale legate de sănătatea mintală cu care se confruntă societatea decurge din stilul de viață sedentar, ce ar putea fi crescut prin activități în locurile verzi (Barton & Pretty, 2010)
De asemenea, terapia bazată pe natură este recomandată pacienților psihiatrici ca formă de terapie ocupațională sau de susținere. Aceasta ar putea contribui la abordarea nevoii de promovare interdisciplinară, integrată a sănătății mintale, prevenire și tratare a tulburărilor mintale (Vujcic et al., 2017).
Bibliografie
Barton, J., & Pretty, J. (2010). What is the Best Dose of Nature and Green Exercise for Improving Mental Health? A Multi-Study Analysis. Environmental Science & Technology, 44(10), 3947–3955.doi:10.1021/es903183r
Birch, J., Rishbeth, C., & Payne, S. R. (2020). Nature doesn’t judge you – how urban nature supports young people’s mental health and wellbeing in a diverse UK city. Health & place, 62, 102296. https://doi.org/10.1016/j.healthplace.2020.102296
Coventry, P. A., Brown, J. E., Pervin, J., Brabyn, S., Pateman, R., Breedvelt, J., Gilbody, S., Stancliffe, R., McEachan, R., & White, P. L. (2021). Nature-based outdoor activities for mental and physical health: Systematic review and meta-analysis. SSM – population health, 16, 100934. https://doi.org/10.1016/j.ssmph.2021.100934
Dean, J., Shanahan, D., Bush, R., Gaston, K., Lin, B., Barber, E., Franco, L., et al. (2018). Is Nature Relatedness Associated with Better Mental and Physical Health? International Journal of Environmental Research and Public Health, 15(7), 1371. MDPI AG. Retrieved from http://dx.doi.org/10.3390/ijerph15071371
Giusti, M., Svane, U., Raymond, C. M., & Beery, T. H. (2018). A Framework to Assess Where and How Children Connect to Nature. Frontiers in psychology, 8, 2283. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2017.02283
Kelly, P., & Williamson, C., & Niven, A. G, & Hunter, R., & Mutrie, N., & Richards, J. (2018). Walking on sunshine: scoping review of the evidence for walking and mental health. British Journal of Sports Medicine, 52(12), 800–806.doi:10.1136/bjsports-2017-098827
Penckofer, S., & Kouba, J., & Byrn, M., & Estwing Ferrans, C. (2010). Vitamin D and Depression: Where is all the Sunshine?. Issues in Mental Health Nursing, 31(6), 385–393.doi:10.3109/01612840903437657
Pretty, J. (2004). How nature contributes to mental and physical health. Spirituality and Health International, 5(2), 68–78. doi:10.1002/shi.220
Vujcic, M., Tomicevic-Dubljevic, J., Grbic, M., Lecic-Tosevski, D., Vukovic, O., & Toskovic, O. (2017). Nature based solution for improving mental health and well-being in urban areas. Environmental research, 158, 385–392. https://doi.org/10.1016/j.envres.2017.06.030
Autor: Maria Bumbănac – masterandă în cadrul programului Psihologia Sănătăţii – Cercetare Clinică şi Optimizare Comportamentală, membru afiliat al Laboratorului de Psihologia Sănătăţii şi Neuropsihologie Clinică (LPSNC), Universitatea din Bucureşti.
