Suportul social reprezintă asistența sau sprijinul oferit către persoane care se confruntă cu diverși stresori, cum sunt cei biologici și cei psiho-sociali (VandeBos. 2017). În termeni mai simpli, suportul social a fost descris prin intermediul unei rețele de persoane apropiate (i.e., membrii familiei, partenerul(a) de viață, prietenii, colegii), care ne sunt alături pentru a facilita depășirea diferitelor dificultăți (Sippel et a., 2022). Acesta poate lua mai multe forme: (a) ajutorul practic (e.g., munci gospodărești); (b) suportul tangibil/instrumental (e.g., ajutorul financiar/cu alte materiale, precum alimentele, hainele); (c) suportul emoțional, regăsit și ca appraisal support (e.g., acceptare, ascultare empatică, înțelegerea celuilalt și a nevoilor sale) și (d) suportul informațional, care reprezintă, pe de o parte, oferirea de informații, de preferat valide, care vin în ajutorul beneficiarului, iar pe de altă parte poate îngloba ajutorul oferit cuiva în a înțelege, a-și conceptualiza, un eveniment stresant (Taylor, 2011; Wang et al., 2012; Berkman & Krishna, 2014; VandeBos, 2017).
Importanța generală a unui suport social calitativ este dată de efectele pozitive ale acestuia asupra calității vieții autodeclarate, efectul de amortizor (i.e., buffer) asupra evenimentelor adverse de viață (Geckova et al., 2003; Wang et al., 2012; Berkman et al., 2014; Wilson et al., 2021), o funcționare socială mai bună (Wang et al., 2018), o sănătatea mentală descrisă în termeni mai pozitivi și o creșterea optimă a stimei de sine (Kim et al., 2019). De cealaltă parte, izolarea socială, singurătatea și suportul social precar pot avea consecințe negative asupra sănătății fizice și a celei mentale (Bilecen & Vacca, 2021).
Diferențe de vârstă, de gen și ale particularităților stării de sănătate mentală
Suportul social la persoanele în vârstă este deseori limitat, acest lucru fiind asociat cu singurătatea și mortalitatea în această categorie din populație (Drageset, 2021; Wang et al., 2018). De cele mai multe ori, cei aflați la o vârstă înaintată sunt nevoiți să locuiască singuri, confruntându-se cu decesul unor persoane dragi, apropiate, din familie sau din cercul de prieteni (Caetano et al., 2013). Totodată, studiul citat, adaugă faptul că imobilitatea, durerile cronice și consecințele unor afecțiuni medicale îi împiedică pe aceștia să se implice în interacțiuni sociale mai frecvente. Odată cu înaintarea în vârstă, rolurile sociale se schimbă, iar sănătatea devine prioritară, în special atunci când apar probleme medicale de risc (e.g., probleme cardiovasculare; pierderea mobilității aparatului osteoarticular, tulburări cognitive; Shane et al., 2021).
Procesul de îmbătrânire este adesea legat de pierderea rețelelor sociale și implicit a suportului oferit, aspecte care pot influența starea de sănătate sau pot agrava o afecțiune deja existentă (Caetano et al., 2013; Wang et al., 2018; Kim et al., 2019). Totodată, există centre și servicii care sprijină și promovează construirea unor noi relații de prietenie între persoanele în vârstă, cu ajutorul serviciilor sociale și a specialiștilor gerontologi (Shane et al., 2021).
În cazul unor persoane în vârstă, fără un diagnostic psihiatric, izolarea socială, un suport precar și singurătatea au fost asociate cu o calitate mai scăzută a vieții (Freak-Poli et al., 2021), o stare de bine mai scăzută (Shane et al., 2021) și o sănătate mentală mai precară (Moreno et al., 2021), în cazul femeilor. De cealaltă parte, îi regăsim pe aceia care se confruntă cu lipsa unui sprijin sau un suport insuficient și, concomitent, cu povara existenței unui diagnostic psihiatric. O meta-analiză care a inclus 85 de studii, a evidențiat faptul că, în cazul unor persoane în vârstă, diagnosticate cu depresie, tulburare bipolară sau anxietate, un suport social precar/singurătatea este asociat(ă) cu agravarea severității simptomelor depresive, o recuperarea accentuat îngreunată și o mai slabă funcționare în viața de zi cu zi (Wang et al., 2018). Sursa precizează că este important de urmărit faptul că, adesea, depresia îi poate face pe oameni să perceapă suportul social ca fiind inadecvat, simțindu-se „singuri din punct de vedere emoțional” (engl. emotionally lonely). Tot în cadrul studiul menţionat anterior, în cazul grupului persoanelor diagnosticate cu schizofrenie, doar aria funcționării sociale a fost afectată de un suport social insuficient sau absent. De menționat este și faptul că, vârstnicii cu această afecțiune mintală, în prezența unui suport social consistent, descriau o calitate a vieții mai ridicată și o mai bună funcționare socială (Wang et al., 2018). Autorii subliniază că este important de luat în calcul că meta-analiza citată are anumite limitări, iar articolele selecționate printr-o analiză riguroasă vizează diferite stadii ale evoluției bolii (e.g., instalarea acesteia, monitorizarea sub tratament, follow-up) și variate design-uri experimentale.
De asemenea, într-un grup de 295 de bătrâni care prezentau simptome ale apatie a fost observat faptul că, scoruri ridicate ale apatiei, independentă de simptomatologia depresivă, sunt asociate cu o calitate mai scăzută a suportului social (Lee & Holtzer, 2020). Sursa citată precizează că, apatia este cunoscută pentru predispunerea spre o lipsă de interes în angajarea, menținerea sau căutarea unor interacțiuni sociale.
Persoanele mai tinere, de altă parte, susțin că primesc și preferă suportul social din partea prietenilor (Yanardağ et al., 2021). De asemenea, studiul menționează că un suport social precar a fost asociat cu o mai slabă funcționare psihologică pozitivă (engl. psychological flourishing; i.e., împlinire, fericire și bunăstare fizică, psihologică, în care persoana se resimte în acord cu propriile sale valori și poate oferi randament maxim în diferite activități/arii din viața sa). Percepția adolescenților asupra suportului social primit a influențat comportamentele de sănătate a acestora, care, mai departe, au influențat calitatea vieții declarată (pentru detalii vezi, Gomes et al., 2019).
Privitor la diferențele legate de gen, bărbații/tații, tind să prefere suportul material, financiar din partea celorlalți, în schimb, femeile/mamele, îl preferă pe cel moral, emoțional (Mungo et al., 2007). Astfel, bărbații tind să caute ajutorul practic, concret, pe când femeile tind adesea să pretindă nevoia unui sprijin emoțional, moral. Totodată, comparativ cu tații, mamele unor copii cu tulburări de neurodezvoltare/dezvoltare (neuro)atipică resimt și declară nevoia unui suport mai mare comparativ cu cel pe care îl primesc (Johnson et al., 2011). Totuși, o limită a acestui articol, și a majorității care investighează aspecte legate de părinți/tutori legali, este că cea mai mare parte a eșantionului este format din femei, iar de multe ori, numărul de participanți este redus (Khanna et al., 2011; Johnson et al., 2011). De asemenea, o sănătatea descrisă ca fiind mai precară a fost asociată cu o implicare și o participare mai scăzute în cadrul unor rețele sociale, în cazul bărbaților și cu un suport social mai redus, legături sociale mai puțin apropiate/închegate, în cazul femeilor, aflați la vârste înaintate (pentru detalii, vezi Caetano et al., 2013).
”Knowing you are there makes the difference” (Wilson et al., 2021)
Există o largă și diversificată literatură care abordează rolul suportului social în diverse situații, influența și importanța acestuia. Astfel, pentru a rezuma, un suport social consistent, calitativ, accesibil și potrivit nevoilor persoanei poate reprezenta un factor protectiv, amortizor, asupra stării generale de sănătate, fizică sau mentală, asupra stării de bine psihologice, care poate conduce la/susține creșterea personală, o stimă de sine optimă și o calitate mai bună a vieții (Geckova et al., 2003; Wang et al., 2012; Berkman et al., 2014; Kim et al., 2019; Bilecen & Vacca, 2021; Wilson et al., 2021). Așadar, a fi acolo pentru cineva poate conta și poate face diferența asupra percepției pe care persoana o are asupra situației, dar, mai ales, asupra resurselor lui în a face față acesteia.
Bibliografie:
Berkman, L. F., Krishna, A., Kawachi, I., & Glymour, M. M. (2014). 7: Social network epidemiology. Social epidemiology, 234-289.
Bilecen, B., & Vacca, R. (2021). The isolation paradox: A comparative study of social support and health across migrant generations in the U.S. Social science & medicine (1982), 283, 114204. https://doi.org/10.1016/j.socscimed.2021.114204
Bjørlykhaug, K. I., Karlsson, B., Hesook, S. K., & Kleppe, L. C. (2021). Social support and recovery from mental health problems: A scoping review. Nordic social work research, 1-32.
Caetano, S. C., Silva, C. M., & Vettore, M. V. (2013). Gender differences in the association of perceived social support and social network with self-rated health status among older adults: a population-based study in Brazil. BMC geriatrics, 13(1), 1-14.
Drageset, J. (2021). Social support. In Health promotion in health care–Vital theories and research (pp. 137-144). Springer, Cham.
Freak-Poli, R., Ryan, J., Tran, T., Owen, A., McHugh Power, J., Berk, M., & Byles, J. (2021). Social isolation, social support and loneliness as independent concepts, and their relationship with health-related quality of life among older women. Aging & mental health, 1-10.
Geckova, A. (2003). Influence of social support on health among gender and socio-economic groups of adolescents. The European Journal of Public Health, 13(1), 44–50. https://doi.org/10.1093/eurpub/13.1.44
Gomes, A.C., Rebelo, M.A.B., de Queiroz, A.C. (2020). Socioeconomic status, social support, oral health beliefs, psychosocial factors, health behaviours and health-related quality of life in adolescents. Qual Life Res 29, 141–151 https://doi.org/10.1007/s11136-019-02279-6
Johnson, N., Frenn, M., Feetham, S., & Simpson, P. (2011). Autism spectrum disorder: Parenting stress, family functioning and health-related quality of life. Families, Systems, & Health, 29(3), 232–252. https://doi.org/10.1037/a0025341
Khanna, R., Madhavan, S. S., Smith, M. J., Patrick, J. H., Tworek, C., & Becker-Cottrill, B. (2011). Assessment of Health-Related Quality of Life Among Primary Caregivers of Children with Autism Spectrum Disorders. Journal of Autism and Developmental Disorders, 41(9), 1214–1227. https://doi.org/10.1007/s10803-010-1140-6
Kim, S., & Thomas, P. A. (2019). Direct and Indirect Pathways From Social Support to Health?. The journals of gerontology. Series B, Psychological sciences and social sciences, 74(6), 1072–1080. https://doi.org/10.1093/geronb/gbx084
Lee, J., & Holtzer, R. (2021). Independent associations of apathy and depressive symptoms with perceived social support in healthy older adults. Aging & Mental Health, 25(10), 1796-1802.
Mahapatra, N., & Schatz, M. C. (2015). Social networking among health sciences university students: Examining social network usage, social support, and general well-being. Journal of Human Behavior in the Social Environment, 25(6), 618-629.
Moreno, G. L., Ammann, E., Kaseda, E. T., Espeland, M. A., Wallace, R., Robinson, J., & Denburg, N. L. (2021). The influence of social support on cognitive health in older women: a Women’s Health Initiative study. Journal of women & aging, 1-17.
Mugno, D., Ruta, L., D’Arrigo, V. G., & Mazzone, L. (2007a). Impairment of quality of life in parents of children and adolescents with pervasive developmental disorder. Health and Quality of Life Outcomes, 5(1), 22. https://doi.org/10.1186/1477-7525-5-22
Shane, J., Luerssen, A., & Carmichael, C. L. (2021). Friends, family, and romantic partners: Three critical relationships in older women’s lives. Journal of Women & Aging, 33(4), 378-395.
Taylor, S. E. (2011). Social support: A review.
VandenBos, G. R. (2007). APA dictionary of psychology. American Psychological Association.
Wang, Y. C., Kraut, R., & Levine, J. M. (2012, February). To stay or leave? The relationship of emotional and informational support to commitment in online health support groups. In Proceedings of the ACM 2012 conference on computer supported cooperative work (pp. 833-842).
Wilson, J. M., Smith, K., Strough, J., & Delaney, R. (2021). Knowing you are there makes the difference: perceived social support, preferences for using support, and health. Journal of Women & Aging, 33(4), 396-410.
Yanardağ, M. Z., Budak, F., & Özer, Ö. (2021). Psychological flourishing and social support in young Syrian adults: a study on psychosocial health. Journal of Human Behavior in the Social Environment, 1–18. doi:10.1080/10911359.2021.1918601
