Ce este gelozia?
Gelozia este o emoție complexă, implicând resentimente față de o persoană pentru pierderea reală sau imaginară a afecțiunii unei altei persoane, ce constituie o relație valoroasă din punct de vedere emoțional. Important de menționat este faptul că preocuparea privind posibila încetare a relației în sine nu este o condiție suficientă pentru a defini gelozia, ci mai degrabă prezența unui rival este o condiție definitorie a acesteia (DeSteno & Salovey, 1996).
Psihologia evoluționistă o privește ca fiind un mecanism adaptativ, activat atunci când sunt percepute amenințări din mediul extern la adresa unei relații valoroase (Buss & Haselton, 2005). Scopul acestei emoții este acela de a proteja sau a reduce pierderea parțială sau totală a acestei persoane în care sunt investite sentimente, astfel încât persoana în cauză acționează pentru a-i recâștiga și securiza afecțiunea. Pe de altă parte, există situații în care nivelurile ridicate ale intensității geloziei devin dezadaptative/disfuncționale.
Cele două fațete ale geloziei
Privind gelozia drept un construct cu două fațete, Rydell și Bringle (2007) diferențiază gelozia reactivă și gelozia suspectă în funcție de componentele psihologice ale acestora, astfel încât gelozia reactivă reprezintă componenta emoțională a geloziei, pe când gelozia suspectă este legată de componenta cognitiv-comportamentală a acesteia. Autorii sugerează că un scor mai mare la gelozia reactivă poate fi asociat cu un nivel mai mare de dependență față de relație, însă cu o încredere mai înaltă în aceasta. Gelozia suspicioasă tinde să fie cronicizată în timp, scorurile mari la această fațetă indicând un nivel de siguranță scăzută, un stil de atașament anxios sau evitant, precum și o stimă de sine scăzută.
Gelozia este manifestată în multiple contexte sociale, încă de la vârste foarte mici. În ceea ce privește copiii, se pare că un rol foarte important în manifestarea unor comportamente legate de gelozie îl are atașamentul securizant, ce poate scădea frecvența acestora (Murphy et al., 2019). La adolescenți, gelozia este asociată cu o stimă de sine scăzută, în special la aceia care nu au suficiente mecanisme de coping pentru a face față emoțiilor puternice, copleșitoare (Kim, 2017).
De ce sunt unii oameni mai geloși decât alții?
În relațiile romantice, gelozia este un concept controversat. Kupfer și colaboratorii (2022) indică faptul că gelozia ar putea fi ereditară într-un procent de 29%, influențele din mediu explicând varianța rămasă. În acest sens, gelozia a fost asociată cu o valoare partenerială mai scăzută în comparație cu cea a partenerului, mai puțină încredere în partenerul actual, un istoric în care persoana în cauză a fost înșelată de un partener anterior sau actual, precum și o dorință sociosexuală (disponibilitatea de a se angaja într-o activitate sexuală în afara unei relații serioase) mai mică. Ce este important de subliniat este faptul că studiul scoate în evidență influența solidă a mediului asupra geloziei, având drept participanți gemeni monozigoți.
Din acest punct de vedere, Tandon și colaboratorii (2021) atrage atenția asupra folosirii platformelor de social-media, căci acestea pot amplifica comportamentele legate de gelozie, evocând suspiciuni.
Gelozia în relațiile de prietenie
Cum ne simțim atunci când ni se pare că prietenul nostru începe să petreacă mai mult timp cu altcineva? Fie că este real sau imaginar, se pare că gelozia este manifestată și în acest context, provocând un sentiment aparent de trădare. Uneori, poate deveni o provocare să poți menține o relație de prietenie în fața unor astfel de amenințări, gelozia putând constitui un instrument prin care putem proteja prietenia, având valențe prosociale (Krems et al., 2021). De asemenea, cu cât o prietenie este mai importantă pentru cineva, cu atât persoana geloasă devine mai sensibilă și suspicioasă, de exemplu la timpul petrecut de un prieten cu intrusul din relație.
Concluzie
Este adevărat că gelozia poate fi un mecanism adaptativ, însă gelozia patologică are consecințe negative asupra oricărui tip de relație. În acest caz, Seeman (2016) recomandă o serie de tratamente, ce presupun terapia de cuplu, intervenții ce cresc stima de sine a ambilor parteneri din relație, precum și intervenții de solidificare a relației. În unele cazuri, medicamentele antipsihotice ar putea fi necesare.
Fiind o emoție complexă, gelozia poate avea atât consecințe pozitive, prin securizarea relației, cât și valențe negative, putând chiar să o distrugă. Totuși, gelozia este o emoție naturală, de aceea trebuie să învățăm să gestionăm modul în care reacționăm în diferite contexte. Conștientizarea, înțelegerea și acceptarea acesteia pot facilita un parcurs armonios în relațiile pe care le stabilim.
Referințe
Buss, D. M., & Haselton, M. (2005). The evolution of jealousy. Trends in Cognitive Sciences, 9(11), 506-506.10.1016/j.tics.2005.09.006
DeSteno, D. A., & Salovey, P. (1996). Jealousy and the Characteristics of One’s Rival: A Self-Evaluation Maintenance Perspective. Personality and Social Psychology Bulletin, 22(9), 920–932.doi:10.1177/0146167296229006
Kim, H., Parker, J. G., & Walker Marciano, A. R. (2017). Interplay of self-esteem, emotion regulation, and parenting in young adolescents’ friendship jealousy. Journal of Applied Developmental Psychology, 52, 170–180.doi:10.1016/j.appdev.2017.06.00
Krems, J. A., Williams, K. E. G., Aktipis, A., & Kenrick, D. T. (2021). Friendship jealousy: One tool for maintaining friendships in the face of third-party threats? Journal of Personality and Social Psychology, 120(4), 977–1012. https://doi.org/10.1037/pspi0000311
Kupfer, T. R., Sidari, M. J., Zietsch, B. P., Jern, P., Tybur, J. M., & Wesseldijk, L. W. (2022). Why are some people more jealous than others? Genetic and environmental factors. Evolution and Human Behavior.doi:10.1016/j.evolhumbehav.2021
Murphy, T. P., McCurdy, K., Jehl, B., Rowan, M., & Larrimore, K. (2019). Jealousy behaviors in early childhood: Associations with attachment and temperament. International Journal of Behavioral Development, 016502541987797.doi:10.1177/0165025419877974
Rydell, R. J., & Bringle, R. G. (2007). Differentiating reactive and suspicious jealousy. Social Behavior and Personality: an international journal, 35(8), 1099-1114. https://doi.org/10.2224/sbp.2007.35.8.1099
Seeman, M. V. (2016). Pathological Jealousy: An Interactive Condition. Psychiatry, 79(4), 379–388.doi:10.1080/00332747.2016.11758
Tandon, A., Dhir, A., & Mäntymäki, M. (2021). Jealousy due to social media? A systematic literature review and framework of social media-induced jealousy. Internet Research. 10.1108/INTR-02-2020-0103
Autori: Bumbănac Maria-Luciana & Cojocaru Daniel
Daniel Cojocaru