Abordarea Geloziei în Terapia de Cuplu

Acest articol își propune să aducă în discuție emoțiile de gelozie care apar în relațiile romantice și cum să fie abordate în cadrul sesiunilor de terapie. Abordarea pe care ne vom centra este REBT și CBT.

Gelozia in cuplu – normal vs patologic

Apariția geloziei în cuplu nu e ceva neobișnuit. În cadrul unor cercetări realizate de Buss (2000a, b) aproape toți participanții au raportat că au avut cel puțin un episod de gelozie intensă. 31% din respondenți menționează că au avut un episod greu de gestionat și 38% din cei care au afirmat că au avut un episod de gelozie și-au dorit să le facă rău partenerului/partenerei. 

Apare astfel intrebarea: Ce este normal versus diagnosticabil în privința geloziei? Au fost tentative anterioare din partea cercetătorilor (Marazziti et al 2003, Kingham și Gordon, 2004) de operaționalizare a comportamentelor mai puțin funcționale sau dezirabile, printre care se numără: 

• timpul ce care-l petreci ruminând la scenarii de gelozie;
• dificultăți care apar în relații;
• verificări ale partenerului/ei;
• verificarea telefonului și a apelurilor;
• verificarea lucrurilor personale; 
• lipsa încrederii ș.a.m.d 

Cu toate acestea, cercetătorul Buss (2017) afirmă că exemplele date sunt generale și uneori sunt confundate cu păzirea partenerului romantic (mate guarding). 

Recomandări privind abordarea geloziei in terapia de cuplu

Prima dată este necesar să explicăm clientului (dacă vine singur) sau clienților (cuplului) ce este cu emoția pe care o resimt, mai exact partea de psiho-educație. Protocoalele de intervenție recomandă să avem cel puțin o sesiune individuală cu fiecare partener pentru a le vedea perspectiva.

Buss (2017) menționează că gelozia poate fi activată (triggered) de predictori ai infidelității, fără ca aceasta să fi avut loc. Astfel, gelozia poate fi dificil de identificat corect în terapie. Prin urmare, cercetătorul ajunge să sugere pe parcursul articolului câteva elemente de natură REBT de identificarea gândurilor iraționale, atât pentru individ cât și pentru cupluri, și sugerează că terapeuții ar trebui să identifice acele gânduri absolutiste și exagerate (demanding) precum:

• Dacă iubește pe altcineva nu are cum să mă iubească cu adevărat pe mine;

• A mințit că m-ar fi iubit vreodată;

• Dacă partenerul a fost cu o altă persoană, sunt mereu pus în postura de a fi dus de nas (fraier/naiv);

• Se pare că va fi imposibil să mai am încredere în cineva vreodată;

• Dacă partenerul m-a înșelat înseamnă că nu am nicio valoare ca și om.

Acestea nu sunt singurele tipuri de gânduri pe cere le putem observa la clienții noștri. De aceea, continuăm lista de recomandări în terapie cu un articol (redactat de Mark Tyrrell, 2019)  care se concentrează pe identificarea gândurilor de tip totul sau nimic (Dacă mă va părăsi viața mea nu mai are rost), fatalism (E doar o chestiune de timp până va găsi pe altcineva) și nu numai. 

După toate acestea urmează disputarea gândurilor și monitorizarea lor, astfel încât clienții să fie mai conștienți de cognițiile lor și să învețe să le gestioneze mai bine. 

Pe lângă toate acestea, este util să știm și cum să nu ne comportăm în terapie. În acest scop, este recomandată lecturarea articolului realizat de Leahy (2019) în care discută despre cum apare emoția de gelozie. Ideile de bază cu care ar trebui să rămânem sunt următoarele: 

• Să nu fim invalidanți față de clienți

• Să nu le menționăm că nu ar trebui să se simtă așa 

• Să nu spunem lucruri precum „încetează să mai fii gelos”. 

Leahy are și o carte care tratează acest subiect. Aceasta se numește Tratamentul Geloziei (The Jealousy Cure), din 2018, care se poate recomanda clienților ca material de psiho-educație și exerciții de aplicat în afara sesiunilor de terapie. 

O ultimă recomandare vine sub formă de podcast. În cadrul Where Should We Begin cu Esther Perel sunt invitate cupluri din toate păturile sociale, care se lovesc de cele mai diverse probleme și le discută într-o manieră structurată, cu câteva hinturi pentru ascultător pentru a facilita înțelegerea a ceea ce se întâmplă și ceea ce urmărește în cadrul sesiunilor de terapie.

Sper că aceste recomandări să te ajute să identifici mai bine gândurile clienților, să investighezi nivelul de gelozie pe care-l resimt și să fie un punct de sprijin în practica ta privată.

Referințe:

Buss, D. M. (2000a). The dangerous passion: Why jealousy is as necessary as love and sex. New York, NY: Simon and Schuster.

Buss, D. M. (2000b). The evolution of happiness. American Psychologist, 55, 15–23.

Buss, D.M., Abrams, M. Jealousy, Infidelity, and the Difficulty of Diagnosing Pathology: A CBT Approach to Coping with Sexual Betrayal and the Green-Eyed Monster. J Rat-Emo Cognitive-Behav Ther 35, 150–172 (2017). https://doi.org/10.1007/s10942-016-0248-9

Kingham, M., & Gordon, H. (2004). Aspects of morbid jealousy. Advances in Psychiatric Treatment, 10(3), 207–215.

Marazziti, D., Di Nasso, E., Masala, I., et al. (2003). Normal and obsessional jealousy: A study of a population of young adults. European Psychiatry, 18, 106–111.

Leahy, L. Robert (2018) The Jealousy Cure: Learn to Trust, Overcome Possessiveness, and Save Your Relationship, New Harbinger Publications

Leahy, L. Robert (2019), Cognitive Behavioral Therapy for Romantic Jealousy – How can we understand problematic jealousy and help people cope better? Available online: https://www.psychologytoday.com/us/blog/anxiety-files/201909/cognitive-behavioral-therapy-romantic-jealousy (accessed on 06 January 2022)

Tyrrell, Mark (2019), 3 Relationship-Reinforcing CBT Techniques for Jealousy – How to address common thought distortions in jealousy, Available online: https://www.unk.com/blog/3-relationship-reinforcing-cbt-techniques-for-jealousy/ (accessed on 06 January 2022)

Autor: Andrei Solomon