Provocările din sfera cogniției sociale și a comunicării sunt definitorii în tulburările din spectrul autist (TSA). Totuși, în anumite arii de dezvoltare, persoanele cu TSA manifestă abilități și performanțe superioare comparativ cu cele obținute de persoanele neurotipice (Farmer, G. D. și colab., 2021). Dovezile științifice fundamentate pe cercetări empirice evidențiază prezența unor competențe notabile în arii de dezvoltare precum procesarea logică a informațiilor (reasoning), emiterea judecăților (judgments) și luarea deciziilor (decision-making). În contextul tulburărilor din spectrul autist, acestea sunt influențate în mai mică măsură de bias-urile cognitive (Rozenkrantz, L. și colab., 2021).
Cercetările demonstrează o raționalitate mai dezvoltată a persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist prin susceptibilitatea redusă pentru factorii tipici ce determină „confuzii” între modalități de gândire și comportamentele subiacente acestora. Factorii tipici generatori de bias-uri cognitive fac referire la activarea și utilizarea exacerbată a intuiției (interpretarea exagerată a fenomenelor din viață cotidiană prin prisma intuitivă), accentuarea importanței informațiilor irelevante, activarea comportamentelor determinate de atracția pentru recompense și aversiunea manifestată față de informațiile cu caracter negativ (Rozenkrantz, L. și colab., 2021).
∙ Utilizarea excesivă a intuiției (reliance on intuition)
Procesarea logică a informațiilor (reasoning) precede activitatea rațională de luare a deciziilor (rational decision-making). Procesarea logică a informațiilor poate fi cu ușurință confundată și chiar înlocuită cu intuiția, mai exact cu interpretarea intuitivă a situațiilor sociale și a fenomenelor. Răspunsul intuitiv, de tip heuristics (răspunsurile date sunt consecutive ,,scurtăturilor cognitive”, cognitive shortcuts, care conduc la decizii și judecăți fără procesarea totală și integrată a informațiilor) este comun persoanelor neurotipice (Tversky, A. & Kahneman, D., 1974 în Rozenkrantz, L. și colab., 2021). Persoanele cu TSA, spre deosebire de cele neurotipice, înainte de a emite răspunsuri, analizează și judecă rațional situațiile sociale, în detrimentul utilizării intuiției. Mai exact, la persoanele cu autism, se produce o activare a procesării logice a informațiilor desprinse de contextul situațional, urmate de luări de decizii raționale și emitere de judecăți, fără ca aceste procese să fie influențate de alți factori. Studiile au demonstrat că în tulburările din spectrul autist, raționalitatea, definită în termeni de reasoning, judgment și decision-making, este ,,analitică” și ,,deliberativă” (Fermier, G. D., Baron-Cohen, S., & Skylark, W.J., 2021).
∙ Influența informațiilor aparent relevante și irelevante
Procesarea cognitivă a stimulilor și luarea deciziilor poate fi influențată de informațiile considerate proeminente, fie că sunt informații aparent relevante sau irelevante. De exemplu, atunci când emit judecăți, persoanele cu dezvoltare neurotipică aleg să susțină explicații date de combinații improbabile ce sunt rezultante ale procesării informațiilor cel mai bine reprezentate. Acest bias cognitiv, care constă în exprimarea unor combinații de credințe eronate sau false (Conjunction fallacy), este mai puțin întâlnit la persoanele cu autism, acestea fiind mai puțin susceptibile să fie influențate în judecățile și deciziile lor de informațiile reprezentative cu privire la persoane sau obiecte (Morsanyi, K., 2010 în Rozenkrantz, L. și colab. 2021). Studiile arată că persoanele cu TSA demonstrează o raționalitate scăzută atunci când li se cere să facă aprecieri despre contexte culturale și situații sociale, sau despre caracteristicile afectiv-emoționale ale oamenilor. Aceste rezulte susțin ideea că dificultățile din sfera cogniției sociale pe care le prezintă persoanele cu TSA sunt semnificative (Robic, S., Șonié, S., Fonlupt, P., Henaff, M., A., Touil, N., Coricelli, G. &Schmitz, C., 2014).
Informațiile irelevante pot influența alegerile și preferințele oamenilor. În contextul generat de aceasta paradigmă, un studiu realizat de Farmer, G. D. și colab. (2017) a examinat efectul atracției (Attraction effect), un bias cognitiv care influențează alegerile pe care le facem și deciziile pe care le luăm. Astfel, manifestarea preferințelor persoanelor cu dezvoltare neurotipică este decisiv influențată de prezența unor stimuli ,,fals atrăgători” din aceeași categorie, pe când în tulburările din spectrul autist, preferința și interesul pentru un obiect, de exemplu, sunt exprimate cu persistență și constanță, în ciuda prezenței stimulului „fals atrăgător” (Farmer, G. D., Baron-Cohen, S., & Skylark, W. J., 2017).
Înclinația de a integra informațiile irelevante în procesul de luare a deciziei pentru stabilirea preferințelor și alegerilor este exprimată în bias-ul ,,costului terminus” (Sunk cost bias), în care deciziile sunt în mod irațional influențate de costuri. Un exemplu ilustrativ în acest sens, este dat de situația în care trebuie să alegem anularea unei călătorii din două posibilități, o călătorie având costuri mai ridicate decât cealaltă, și în condițiile în care biletele nu pot fi restituite pentru nici una din cele două călătorii. Spre deosebire de persoanele neurotipice, cele cu autism sunt mai puțin susceptibile să fie influențate de informații irelevante sau de detalii încărcate afectiv. În exemplul enunțat, persoanele cu autism vor alege să anuleze călătoria după criteriul cost, și nu după criteriul preferințe. Procesarea cognitivă a informațiilor pare să fie diferită la persoanele cu TSA, în sensul că aceștia diferențiază și disting informațiile relevante de cele irelevante în termeni raționali, determinați de criterii ,,economice” (Rozenkrantz, L., D’Mello, A. M.& Gabrieli, J. D. E., 2021).
∙ Atracția pentru recompense vs. Aversiunea pentru informații negative
Comportamentul uman este în mare măsură influențat de acordarea de recompense și de modalitatea de percepere a rezultatelor negative, ambele acțiuni fiind facilitatori puternici ai învățării umane. Tendința de a fi în mod irațional atrași de recompense și de exprimarea irațională a aversiunii pentru informațiile negative generează bias-ul numit Framing effect. În procesarea cognitivă a stimulilor și comportamentul decizional, în situații de framing effect, persoanele neurotipice realizează de cele mai multe ori opțiuni ce sunt descrise ca fiind câștigătoare, în defavoarea opțiunilor percepute ca fiind necâștigătoare, chiar dacă pierderea și câștigul sunt egale din punct de vedere matematic. De exemplu, în situația de pierdere a sumei de 20 de lei din 50 de lei versus de păstrare a sumei de 30 de lei din 50 de lei, persoanele neurotipice aleg frecvent varianta a doua, opțiunea „câștigătoare”. În tulburările din spectrul autist, magnitudinea preferințelor și alegerilor exprimate în modalitatea de câștig sau pierdere, este mult mai redusă decât la persoanele cu dezvoltare neurotipică, ceea ce sugerează că procesarea logică a informațiilor și comportamentul decizional sunt mult mai veridice și raționale la persoanele cu TSA (Shah, P., Catmur, C., & Bird, G., 2016; Rozenkrantz, L. și colab., 2021).
Persoanele neurotipice prezintă tendința de a minimaliza rolul informațiillor negative sau indezirabile în procesul de învățare. Reducerea asimetrică a informațiilor indezirabile comparativ cu cele dezirabile mențin un optimism nerealist cu privire la informațiile corecte despre apariția riscurilor și a evenimentelor negative. Această situație este un exemplu clasic de generare a Optimism bias-ului. În procesul de învățare, persoanele cu TSA procesează informațiile mult mai obiectiv și nu delimitează diferențe de tipul informații dezirabile vs. informații non-dezirabile (Garrett, N. et al., 2018 în Rozenkrantz, L. și colab., 2021).
Interferența emoțiilor, funcțiilor executive și raționalității în tulburările din spectrul autist
Studiile care au explorat bazele neuronale ale biasurilor cognitive la persoanele cu dezvoltare neurotipică, au identificat creșteri ale activității neuronale în aria sistemului limbic asociată frecvent cu procesarea emoțională și motivațională a informațiilor, respectiv cu procesul de luare a deciziilor iraționale (Martino, B.D. și colab., 2006).
În tulburările din spectrul autist, există disfuncționalități de procesare a informațiilor asociate emoțiilor și motivației, ceea ce explică contrabalansări, în sensul raționalității crescute a comportamentelor persoanelor cu TSA (Martino, B.D. și colab., 2008). Cercetările arată că activizarea slabă din zona sistemului limbic și din regiunile cerebrale răspunzătoare de procesarea acordării recompenselor contribuie în mod evident la explicarea dificultăților pe care le întâmpină persoanele cu TSA în descifrarea mesajelor cu încărcătură afectiv-emoțională. În contextul luării deciziilor raționale, aceste disfuncționalități pot conferi avantaje, prin minimalizarea influenței recompenselor și a emoțiilor asupra cogniției, ceea ce va permite persoanelor cu TSA să pună în balanță și să cântărească egal, rațional și veridic informațiile provenite din mediul social, fară bias-uri (Rozenkrantz, L. și colab., 2021).
În contextul general al funcționării sociale din tulburările din spectrul autist, în literatura de specialitate sunt descrise relațiile dintre raționalitate, funcțiile executive ,,reci”, cold executive functions (Demetriou, E.A. și colab., 2017) și cogniția socială, o componentă a funcțiilor executive ,,calde”, hot executive functions (Zimmerman, D.L. și colab., 2016; Rozenkrantz, L. și colab., 2021). Disfuncțiile executive sunt asociate cu afectări ale proceselor cognitive de prelucrare logică a informațiilor, emiterea judecăților, realizarea alegerilor și manifestarea comportamentelor decizionale (Zimmerman, D.L. și colab., 2016).
În concluzie, afirmăm că dovezile raționalității mai dezvoltate specifică persoanelor cu tulburări din spectrul autist furnizează noi oportunități de cercetare, mai ales în studierea iraționalității minții umane (via heuristics). De asemenea, raționalitatea dezvoltată implică oportunități practice, aplicabile în comunitățile persoanelor cu TSA, în sensul catalogării acesteia ca fiind o ,,trăsătură forte”, proeminentă a persoanelor cu TSA, mai ales dacă se asociază și cu competențe adecvate de limbaj și comunicare.
Referințe
Demetriou, E. A., Lampit, A., Quintana, D. S., Naismith, S. L., Song, Y. J. C., Pye, J. E., Guastella, A. J. (2017). Autism spectrum disorders: a meta-analysis of executive function. Molecular Psychiatry, 23(5), 1198–1204. http://doi.org/10.1038/mp.2017.75
Farmer, G. D., Baron-Cohen, S., & Skylark, W. J. (2017). People With Autism Spectrum Conditions Make More Consistent Decisions. Psychological Science, 28(8), 1067–1076. http://doi.org/10.1177/0956797617694867
Farmer, G. D., Baron-Cohen, S., & Skylark, W. J., 2021. The effect of autism on information sampling during decision-making: An eye-tracking study, Judgment and Decision Making, Society for Judgment and Decision Making, vol. 16(3), pages 614-637, May, 2021
De Martino, B. (2006). Frames, Biases, and Rational Decision-Making in the Human Brain. Science, 313(5787), 684-687. http://doi.org/10.1126/science.1128356
De Martino, B., Harrison, N. A., Knafo, S., Bird, G., & Dolan, R. J. (2008). Explaining Enhanced Logical Consistency during Decision Making in Autism. Journal of Neuroscience, 28(42), 10746–10750. http://doi.org/10.1523/jneurosci.2895-08.2008
Reyna, V. F., & Brainerd, C. J. (2011). Dual processes in decision making and developmental neuroscience: A fuzzy-trace model. Developmental Review. http://doi.org/10.1016/j.dr.2011.07.004
Robic, S., Sonié, S., Fonlupt, P., Henaff, M.A., Touil, N., Coricelli, G., Schmitz, C. (2014). Decision-Making in a Changing World: A Study in Autism Spectrum Disorders. Journal of Autism and Developmental Disorders, 45(6), 1603–1613. http://doi.org/10.1007/s10803-014-2311-7
Rozenkrantz, L., D’Mello, A. M., & Gabrieli, J. D. E. (2021). Enhanced rationality in autism spectrum disorder. Trends in Cognitive Sciences, 25(8), 685-696. http://doi.org/10.1016/j.tics.2021.05.004
Shah, P., Catmur, C., & Bird, G. (2016). Emotional decision-making in autism spectrum disorder: the roles of interoception and alexithymia. Molecular Autism, 7(1). http://doi.org/10.1186/s13229-016-0104-x
Zimmerman, D. L., Ownsworth, T., O’Donovan, A., Roberts, J., & Gullo, M. J. (2016). Independence of Hot and Cold Executive Function Deficits in High-Functioning Adults with Autism Spectrum Disorder. Frontiers in Human Neuroscience, 10. http://doi.org/10.3389/fnhum.2016.00024
Autor: Mihaela Cristea, doctorandă, Școală Doctorală de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași
