Serviciile de sănătate mintală pentru copii și barierele din calea acestora

„Conform statisticilor OMS, pentru regiunea europeană, tulburările depresive și anxioase se situează în topul primelor cinci cauze de boală la copii și adolescenți. Unul din cinci copii de vârstă școlară are o dificultate emoțională sau de comportament, unul din opt copii este posibil să primească un diagnostic de tulburare mintală.” (2)

70% dintre copiii și tinerii care au avut o problemă de sănătate mintală nu au urmat intervenții adecvate la o vârstă suficient de fragedă (1).

 Câteva dintre tulburările de sănătate mintală care apar frecvent la copii 

• Tulburarea de anxietate generalizată (GAD) poate determina tinerii să devină extrem de îngrijorați cu privire la aspecte extrem de variate. 
• Copiii foarte mici, copiii care încep sau își schimbă școala pot avea anxietate de separare. Anxietatea de separare este un stadiu normal de dezvoltare pentru sugari și copii mici. Copiii mici experimentează adesea o perioadă de anxietate de separare, dar majoritatea copiilor depășesc anxietatea de separare la aproximativ 3 ani. La unii copii, anxietatea de separare este un semn al unei afecțiuni mai grave cunoscută sub numele de tulburare de anxietate de separare. Aceasta include include atacuri de panică sau alte probleme (8).
• Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) poate apărea în urma abuzurilor fizice sau sexuale, asistării la ceva extrem de înspăimântător, fiind victimă violenței sau a agresiunii severe.
• ADHD – copiii care sunt în mod constant hiperactivi, se comportă impulsiv și au dificultăți în acordarea atenției pot avea tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Cauza ADHD nu este pe deplin înțeleasă (1).

Ce ajutor este disponibil? 

1. Ajutor parental

O relație caldă și deschisă cu părinții oferă posibilitatea copiilor de a se simți capabili să le spună acestora dacă sunt tulburați. Unul dintre cele mai importante moduri în care părinții pot ajuta este prin a-i asculta și prin a le lua sentimentele în serios.

2. Ajutor profesional

În cazul în care copilul are probleme la scoală, un profesor, o asistentă medicală, un consilier școlar sau un psiholog educațional ar putea fi în măsură să vă ajute. În caz contrar, mergeți la medicul generalist. Acești profesioniști pot îndruma un copil pentru ajutor suplimentar.

3. Comunicare

Evaluările și tratamentele pentru copii și tineri cu probleme de sănătate mintală pun un accent foarte mare pe comunicare și pe înțelegerea problemei pentru a găsi cel mai bun mod de abordare. Pentru copiii mici, acest lucru se poate face și prin joc (1).

3.1. Terapia prin joc la copii

Eficacitatea intervențiilor psihologice pentru copii a fost mult timp dezbătută în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății mintale (7).

Terapia prin joc este o intervenție care s-a dezvoltat pe scară largă și este utilizată de terapeuți pentru copii, dar adesea a fost criticată pentru lipsa unei baze de cercetare adecvate pentru a sprijini dezvoltarea acesteia.

O meta-analiză care a inclus 93 de studii (publicate între 1953–2000) a fost realizată pentru a evalua eficacitatea generală a terapiei prin joc și pentru a determina factorii care ar putea afecta eficacitatea acesteia. Autorii arată că, per ansamblu, terapia prin joc este o intervenție eficientă pentru problemele copiilor și răspunde în mod unic la nevoile de dezvoltării copiilor. 

De remarcat este faptul că terapia prin joc are o mare efect asupra comportamentului copiilor, ajustării sociale și personalității (7).

Pe lângă toate acestea, rezultatele au fost mai bune pentru tratamentele umaniste decât pentru tratamentele non-umaniste. Mai exact, utilizarea jocului de către părinți în terapia jocului a produs cele mai mari efecte. Terapia prin joc a apărut la fel de eficientă indiferent de vârstă, sex și de simptomele prezente.

4. Medicamente 

Cele mai multe cercetări privind medicamentele pentru problemele de sănătate mintală s-au concentrat mai degrabă pe adulți, decât pe copii. Copiii și tinerii trebuie evaluați de un psihiatru înainte de a li se prescrie orice medicament. Există dovezi că psihoterapiile comportamentale pot fi mai eficiente pentru copii și tineri, dar medicamentele pot fi, de asemenea, de ajutor în unele cazuri (3). 

Bariere în calea serviciilor de sănătate mintală pentru copii

Pentru a investiga caracteristicile asociate barierelor din calea serviciilor de sănătate mintală ale copiilor, cercetătorii s-au concentrat pe efectul problemelor psihosociale ale copiilor asupra părinților (4).

Peste 35% dintre părinți au raportat o barieră în calea serviciilor de sănătate mintală. Tipurile de bariere le-au inclus pe cele asociate cu:

• constrângeri structurale (atitudine, motivație etc.)
• percepții asupra sănătății mintale

• percepții despre servicii.

Deși dificultățile parentale au fost asociate cu toate barierele, responsabilitățile suplimentare legate de participarea la ședințele de psihoterapie au fost asociate în mai mare măsură cu barierele structurale.

Evaluarea copiilor 

Impactul tulburărilor mintale la copii se poate extinde pe parcursul vieții. Totuși, evaluarea poate fi evazivă în contextul psihiatriei copilului. Datele raportate de pacienți sunt esențiale pentru ca medicii să obțină informații despre sănătate și să evalueze sănătatea și funcționarea copiilor cu tulburări mintale (5).

Deși este valoroasă obținerea evaluărilor de sănătate de la mai mulți informatori, raportările tinerilor nu sunt convergente cu cele ale părinților. Acest dezacord poate fi complex de gestionat și poate avea un impact negativ asupra rezultatelor îngrijirii și sănătății pentru tineri.

Evaluarea copiilor și tehnologia

O revizie (6) a investigat rolul tehnologiei în furnizarea serviciilor de sănătate mintală copiilor și tinerilor și a evidențiat următoarele lucruri:

• Studiile au arătat că au fost implicate diverse tehnologii, inclusiv videoconferințe, aplicații de telefonie și aplicații bazate pe internet, cum ar fi e-mail și site-uri web.
• Utilizarea tehnologiilor joacă un rol major în furnizarea serviciilor de sănătate mintală și sprijin pentru copii și tineri, în furnizarea de programe de prevenție, evaluare, diagnostic, consiliere și tratament. Strategiile se utilizează din ce în ce mai mult la nivel global.

Ca la final…

Am aflat că în general, simpla experiență a copiilor nu duce la probleme de sănătate mintală, dar evenimentele negative sau traumatice pot declanșa probleme pentru copiii și tinerii care sunt deja vulnerabili, dar acest lucru nu este general valabil.

Trecând peste mitul destul de răspândit că „sunt copii, e normal să alerge toată ziua” sau „este copil, este normal să fie neascultător” am văzut cum putem fi de ajutor și ce împiedică apelul la serviciile de specialitate. De asemenea, am aflat că tulburările mintale la copii nu sunt născociri.

Deschide-ți mintea și va fi mai bine! 

Referințe bibliografice:

1. Children and young people. Mental Health Foundation. (2021, April 12). https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/c/children-and-young-people
2. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenţilor, în criză. Viața Medicală. (n.d.). https://www.viata-medicala.ro/dosar/sanatatea-mintala-a-copiilor-si-adolescentilor-in-criza-17777.
3. Olfson, M., Blanco, C., Wang, S., Laje, G., & Correll, C. U. (2014). National Trends in the Mental Health Care of Children, Adolescents, and Adults by Office-Based Physicians. JAMA Psychiatry, 71(1), 81. https://doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2013.3074
4. Damian, A. J., Gallo, J. J., & Mendelson, T. (2018). Barriers and facilitators for access to mental health services by traumatized youth. Children and Youth Services Review, 85, 273–278. https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2018.01.003
5. McDonald, E. (2021, May 5). Psychometric Properties and Informant Agreement of the WHODAS 2.0 in Youth with Mental Disorder and their Parents. UWSpace. https://uwspace.uwaterloo.ca/handle/10012/17008.
6. McCrory, A., Best, P., & Maddock, A. (2020). The relationship between highly visual social media and young people’s mental health: A scoping review. Children and Youth Services Review, 115, 105053. https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.105053
7. Bratton, S. C., Ray, D., Rhine, T., & Jones, L. (2005). The Efficacy of Play Therapy With Children: A Meta-Analytic Review of Treatment Outcomes. Professional Psychology: Research and Practice, 36(4), 376–390. https://doi.org/10.1037/0735-7028.36.4.376 
8. Mayo Foundation for Medical Education and Research. (2021, April 5). Separation anxiety disorder. Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/separation-anxiety-disorder/ symptoms-causes/syc-20377455.