Acest articol va fi o încercare de trecere în revistă a beneficiilor auto-conștientizării și ale schimbării perspectivei. Cum ar fi să percepi viața ta din perspectiva celuilalt?
Articolul se deschide cu un exemplu, din multe câte pot exista chiar în viața ta sau a oricui, despre latura practică a conștiinței de sine și ce poate face pentru tine atunci când o dezvolți.
Așadar, cititorule, ți se propune o mică incursiune imaginară.
Ana se luptă cu o stimă de sine scăzută, care-i provoacă simptome depresive. Nu se simte suficient de bine și nu acceptă oportunitățile care i se ivesc din cauza asta. Ea începe să lucreze cu un terapeut care o ajută să-și acceseze conștiința de sine.
Când îi apare o oportunitate, crede că nu are nevoie de ea și inițial decide să o refuze, dar, cu ajutorul unor tehnici de conștientizare de sine, Ana își dă seama că își spune doar că nu vrea să o facă din cauza fricii sale că nu va fi suficient de bună.
Ana își amintește că este suficient de bună și își redirecționează gândurile către „ce se întâmplă dacă reușesc?” în loc de „ce se întâmplă dacă nu reușesc?” Ea acceptă oportunitatea și continuă să folosească conștiința de sine și iubirea de sine pentru a-și îmbunătăți șansele de succes.
Este abilitatea de a te vedea clar și obiectiv prin reflecție și introspecție.
Deși s-ar putea să nu fie posibil să se atingă o obiectivitate totală despre sine (aceasta este o dezbatere începută din antichitate care continuă să existe de-a lungul istoriei filozofiei). Există grade de conștientizare de sine.
O revizie a studiilor arată că nivelul nostru de conștientizare de sine interacționează cu probabilitatea de succes în realinierea noastră la propriile standarde pentru a determina modul în care ne gândim la rezultat. Când suntem conștienți de noi și credem că avem șanse mari de succes, suntem în general rapizi să atribuim acel succes sau eșec eforturilor noastre.
În schimb, atunci când suntem conștienți de sine, dar credem că există șanse reduse de succes, avem tendința să credem că rezultatul este influențat mai mult de factori externi decât de eforturile noastre. Desigur, uneori succesul nostru în realiniere cu standardele noastre este determinat parțial de factori externi, dar întotdeauna avem un rol de jucat în succesele și eșecurile noastre.
4 beneficii dovedite ale conștiinței de sine
- Ne poate face mai proactivi, ne poate stimula acceptarea și poate încuraja auto-dezvoltarea pozitivă.
- Conștiința de sine permite să vedem lucrurile din perspectiva celorlalți, să practicăm autocontrolul, să lucrăm creativ și productiv și să experimentăm mândria fata de noi înșine și de munca noastră, precum și stima de sine.
Deși capacitatea de a ne concentra atenția asupra propriei persoane și astfel, de a ne auto-evalua are o reputație proastă în psihologia social-clinică datorită legăturilor sale cu afectele negative precum, depresia, gândurile suicidare și alte disfuncții. Folosind analiza lui Rollo May (1967) despre „dilema umană” se prezintă contribuțiile benefice ale conștiinței de sine la funcționarea psihologică.
- Poate duce la o mai bună luare a deciziilor.
- Ne poate face mai buni la locul de muncă, comunicatori mai buni și ne poate spori încrederea în sine și bunăstarea profesională.
Deși unele studii au avut eșantioane medii, din cercetările privind conștiința de sine reiese clar că aceasta este un factor important în modul în care gândim, simțim, acționăm și reacționăm la gândurile, sentimentele și acțiunile noastre.
După ce am trecut în revistă beneficiile conștiinței de sine este necesară abordarea a ceea ce înseamnă schimbarea perspectivei.
Schimbarea perspectivei (perspective taking)
Fără conștiință de sine oamenii nu ar putea recunoaște că perspectivele lor ar putea fi diferite de perspectivele altora. O persoană nu poate înțelege că eul său și al celorlalți diferă fără a înțelege mai întâi că sinele există ca o entitate delimitată.
Schimbarea perspectivei este astfel esențială pentru interacțiunea socială și pentru transmiterea de informații despre sine către alți oameni.
Creșterea schimbării perspectivei promovează răspunsuri empatice la problemele altora.
Experimente de demult arată în mod direct cum afectează modul în care se schimbă situația în conștiința de sine schimbarea perspectivei (Stephenson & Wicklund, 1983; (Hass, 1984; Stephenson & Wicklund, 1984).
Schimbarea perspectivei depășește cu mult empatia. Implică a vedea lucrurile așa cum le-ar vedea alții: aprecierile, antipatiile, sentimentele și gândurile lor. Aceasta implică:
- abilități de funcție executivă, inclusiv amintirea modului în care ar putea răspunde alții (memoria de lucru);
- inhibarea gândurilor proprii pentru a înțelege perspectivele altora (control inhibitor);
- vizualizarea situațiilor în moduri diferite (flexibilitate cognitivă);
- luarea în considerare a gândurilor și sentimentelor altora (reflecție).
Schimbarea perspectivei ca distanțare cognitivă
Se consideră că adoptarea deliberată a unei perspective distanțate cognitiv, la persoana a treia, poate regla emoțiile în mod adaptiv.
Cu toate acestea, studiile asupra tulburărilor psihologice sugerează că adoptarea spontană a unei perspective a persoanei este asociată cu evitarea contraproductivă. Recenzia citată a analizat studii care investighează adoptarea deliberată a perspectivei unei alte persoane și consecințele asupra persoanelor sănătoase, la populațiile „sub-clinice” și la cei cu tulburări psihologice.
Adoptarea deliberată a unei perspective „distanțate”, la persoana a treia, este legată de o reducere a intensității afectului, dar, în plus, are potențialul de a introduce noi informații care reglează emoția prin schimbarea semantică. O astfel de reevaluare diferențiază adoptarea deliberată a unei perspective distanțate de schimbarea obișnuită sau spontană a perspectivei din psihopatologie.
Ca la final…
Deși studiile privind conceptele de auto-conștientizare și schimbarea perspectivei sunt puține și unele au limitări metodologice, cele realizate au arătat că merită a fi luate în considerare prin rezultatele lor.
Beneficiile enumerate ale conștientizării de sine sunt un motiv suficient pentru a lucra la îmbunătățirea conștiinței de sine. Conștiința de sine are potențialul de a îmbunătăți fiecare experiență deoarece este un instrument și o practică asociată cu schimbarea perspectivei care poate fi utilizată oriunde, oricând, pentru a trai în prezent, pentru a evalua în mod realist o situație și pentru a vă ajuta să faceți alegeri bune.
Mihaela Abagiu
Mihaela Abagiu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și a masterului Psihologia Sănătăţii - Cercetare Clinică şi Optimizare comportamentală, Universitatea din Bucureşti. Este interesată de psihologia bazată pe dovezi ştiinţifice , psihologia ca domeniu de studiu interdisciplinar și de mecanismele de adaptare ale omului, cu precădere în situații adverse de viața, mecanisme care se pot modela prin educare și autoeducare.