Joacă-te şi ai putea fi mai sănătos

J

Mai ţii minte cum era(i) când erai mic(ă)? Te jucai şi aproape că n-aveai nicio grijă. Adulţii din jurul tău îţi spuneau să fii cuminte, dar tu nu erai. Tu explorai lumea prin joc, iar peste micile inconveniente treceai enervant de lejer pentru adulţii care te ameninţau cu prerogativele viitorului: Vezi tu când vei creşte! Cum este acum? Cât din copilul interior conţine adultul care eşti ? Te mai joci? Află că şi adulţii se joacă și bine fac.

Societatea noastră tinde să respingă jocul pentru adulți. Jocul este perceput la ei ca neproductiv sau chiar ca o plăcere vinovată. Se crede că, odată ce ajungem la vârsta adultă, este timpul să devenim oameni serioşi, mai gravi. Nici între responsabilitățile personale și cele profesionale nu există timp pentru joc.

„Singurul gen de joc pe care îl acceptăm este jocul competițional”, potrivit lui Bowen F. White, medic și autor al lucrării “Why Normal Isn’t Healthy”. Jocul este la fel de important pentru adulți, precum este și pentru copii.

„Nu pierdem nevoia de noutate și plăcere pe măsură ce creștem”, a spus Scott G. Eberle,medic şi vicepreședinte pentru studii de teatru la The Strong.

În literatură există un acord potrivit căruia comportamentele de joacă au funcții importantepentru specii diferite în numeroase procese de dezvoltare la începutul copilăriei. De exemplu, pentru animale, s-a arătat că jocul la o vârstă fragedă poate ajuta la dezvoltarea mușchilor și poate să faciliteze echilibrul fizic. În „The Genesis of Animal Play”, Gordon Burghardt examinează originile și evoluția jocului la oameni și animale. El întreabă ce poate însemna jocul în înțelegerea evoluției noastre, a creierului, în organizarea comportamentală și psihologie.

La om, ludicitatea este conceptul cheie privind jocul.

Ce este ludicitatea?

Ludicitatea este o variabilă a diferențelor individuale care permite oamenilor să încadreze sau să recondiționeze situațiile cotidiene astfel încât să le experimenteze ca fiind distractive, stimulatoare intelectual și/sau interesante personal. Cei aflați în capătul înalt al acestei dimensiuni caută și stabilesc situații în care pot interacționa jucăuș cu alții (de exemplu, tachinări ludice, activități de joc) și sunt capabili să își folosească udicitatea chiar și în situații dificile pentru a diminua tensiunea (de exemplu, în interacțiunile sociale sau la lucru).

Ludicitatea, ca trăsătură de personalitate la adulți a fost până acum neglijată pe scară largă în cercetarea și practicile din diferite discipline. Nu sunt foarte cunoscute, în special, corelațiile sale cu variabilele funcționării fizice în viața adultă. Cu toate acestea, există un număr tot mai mare de studii care susțin că ludicitatea (trăsătura de personalitate asociată comportamentului de joc) poate avea un rol important în mai multe domenii de viață ale adulților. Cum am văzut mai sus, s-a arătat că se asociază pozitiv cu diverse dimensiuni psihologice, organizaţionale și chiar ale sănătăţii fizice.

O atitudine jucăușă poate ajuta, de asemenea, la obținerea unei noi perspective asupra subiectelor serioase și la a face față circumstanțelor adverse.

Efectele jocului

Ludicitatea s-a asociat pozitiv cu:

  1. coping-ul
  2. performanța si inovația la locul de muncă
  3. creativitatatea și motivație intrinsecă
  4. virtuozitatea
  5. succesul academic
  6. expresiile scăzute în fenomenul impostorului
  7. bunăstarea subiectivă

Cum să te joci?

Nu trebuie să jucăm în fiecare secundă a zilei pentru a ne bucura de avantajele jocului. Un pic de joc poate duce la creșterea productivității și fericirii noastre. Deci, cum poți adăuga joc în viața ta? Iată câteva sfaturi ale experților:

  1. Schimbă ceea ce crezi despre joc. Nu uita că jocul este important pentru toate aspectele vieții noastre, inclusiv pentru creativitate și relații. Dă-ți permisiunea să te joci în fiecare zi. De exemplu, jocul poate însemna să vorbești cu câinele tău. “Îi ceream câinelul meu Charlie, în mod regulat, părerea lui despre candidații la președinție. El a răspuns cu o ureche ridicată și o vocalizare în ascensiune”, a spus Eberle Scott G. Eberle, medic şi vicepreședinte pentru studii de teatru. El a mai recomandat să-i citeşti cu voce tare partenerului tău. Unii scriitori comici sunt făcuți să fie citiți cu voce tare.
  2. Caută-n trecutul tău amintiri despre joc. Ce ai făcut ca un copil şi te-a emoționat? Te-ai implicat în aceste activități singur sau cu alții? Sau amândouă? Cum poți recrea acest lucru astăzi?
  1. Joacă-te cu cei mici. Jocul cu copiii ne ajută să experimentăm magia jocului prin perspectiva lor. Ori de câte ori crezi că jocul este o pierdere, nu uita că el oferă câteva beneficii serioase atât personale, cât și pentru alții.

Prin cartea”Play and Wellbeing”, Cindy Dell Clark promovează înțelegerea modului în care sănătatea și boala se joacă în context social. Acest volum deschide o fereastră unică privind rolul jocului în sănătate și bunăstare în contexte variate, de la activitatea lui Patch Adams ca clovn la spital, la o unitate australiană pentru tratamentul demenței. Pe lângă aceste studii prezentate, jocul are un rol transformativ. Chiar și atunci când boala nu este o problemă, jocul promovează bunăstarea prin puterea sa de a reimagina, a revigora și a reînnoi prin implicare senzorială și activitate fizică. Joaca ridică barierele sociale și crește răspunsul flexibil, facilitând atât sprijinul social cât și reevaluarea creativă.

Ca la final… 

Deși nu există un acord în literatura de specialitate cu privire la definiția jocului la adulți ca trăsătură de personalitate și nici multe studii, în ultimii ani s-a observat o creștere a studiului variabilei și s-au observat efecte pozitive ale sale asupra sănătății. Cum am citit mai sus, jocul este o activitate universală întâlnită la om și la animal cu efecte pozitive fizice și psihologice.

Ce altă recomandare s-ar potrivi mai bine la final decât joacă-te şi ai putea fi mai sănătos/sănătoasă, chiar mai fericit/ă!

Mihaela Abagiu

Mihaela Abagiu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și a masterului Psihologia Sănătăţii - Cercetare Clinică şi Optimizare comportamentală,  Universitatea din Bucureşti. Este interesată de psihologia bazată pe dovezi ştiinţifice , psihologia ca domeniu de studiu interdisciplinar și de mecanismele de adaptare ale omului, cu precădere în situații adverse de viața, mecanisme care se pot modela prin educare și autoeducare.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR