13 practici pentru o viață fericită

1

În psihologie, corespondentul fericirii este starea de bine sau bunăstarea psihologică. O persoană poate avea un nivel moderat sau ridicat al „fericirii” atunci când, în ansamblu, își evaluează viața drept bună, plăcută, cu sens și experimentează într-o mai mare măsură afecte pozitive decât negative.

Vă propunem o listă neexhaustivă cu 13 practici bazate pe studii științifice, pe care să le integrați în viața voastră pentru a avea o stare de bine.

  1. Fă ceva ce îți aduce plăcere în fiecare zi. Ia o foaie de hârtie și scrie o listă cu toate lucrurile care îți aduc plăcere; include atât micile plăceri ale vieții (cititul, muzica, plimbările în natură, ieșirile cu prietenii), cât și acțiuni pe care mai rar le poți practica (călătorii, sporturi extreme). Atenție, alege doar plăceri constructive! Organizează-ți deliberat viața de zi cu zi, astfel încât să conțină situații care dau naștere în mod natural emoțiilor pozitive. „Viața Plăcută” nu implică prea mult efort și beneficiile sunt imediate. 
  2.   Investește în experiențe, nu în lucruri. Suntem înclinați să cheltuim bani pe lucruri, nu pe experiențe, pentru a obține o recompensă imediată, însă adaptarea hedonică se instalează rapid. Experiențele, însă, ne fac mai fericiți. Într-un fel, banii nu aduc fericirea, dar o pot întreține.
  3. Ține un jurnal zilnic cu lucrurile pentru care ești recunoscător. Recunoștința este o stare emoțională pozitivă în care cineva apreciază ceea ce a primit în viață. Cercetările arată că practicarea recunoștinței te poate face mai fericit și chiar mai sănătos.
  4. Folosește-ți calitățile și virtuțile. Identifică trăsăturile pozitive de caracter și pune-le în practică în mod activ. Conștientizarea, explorarea și aplicarea calităților și virtuților este o cale către o viață mai fericită. Creativitatea, plăcerea de a învăța sau poate umorul sunt punctele tale forte? Găsește modalități prin care sa le pui în aplicare la locul de muncă, în timpul liber sau în relații pentru a avea o „viață (mai) bună”. 
  5. „Fă ceea ce-ți place cu adevărat şi nu vei mai munci nicio zi din viaţa ta”, spunea Confucius. La locul de muncă, ai momente când ești 100% absorbit de ceea ce faci? Ți se întâmplă să uiți de tine însuți și să devii una cu activitatea? Pentru a intra mai des în starea de flux este important să îți placă ceea ce faci, să ai abilitățile necesare, să ai în față o provocare, să existe obiective clare și feedback în timp real.  
  6. Folosește-ți calitățile și virtuțile în scopuri dincolo de interesul tău personal („viața cu sens”). Implică-te în activități ce dau sens și scop vieții tale, precum progresul cunoașterii, progresul tehnologiei în vederea îmbunătățirii vieții oamenilor sau răspândirea bunătății în lume. Poți face asta la locul de muncă, prin voluntariat, servicii pro bono pentru comunități defavorizate sau acte aleatorii de bunătate. „Viața cu sens”, alături de „viața plăcută” și „viața bună” reprezintă, conform lui Seligman, componentele fericirii autentice.  
  7. Acordă atenție conexiunilor sociale. Nevoia de relaționare cu ceilalți face parte din ADN-ul nostru; creierul uman presupune că un contact regulat cu ceilalți este norma și percepe lipsa companiei drept o sursă de stres. Singurătatea are un impact negativ la multiple niveluri: cognitiv, afectiv, biologic. Studiile arată că oamenii fericiți petrec mai mult timp cu ceilalți și au un set mai bogat de conexiuni sociale decât oamenii nefericiți. Prietenii, familia, relațiile romantice și chiar și animalele de companie joacă un rol cheie în starea noastră de bine. Dar nu orice relație socială este benefică; te poți simți singur printre ceilalți când nevoile sociale nu îți sunt satisfăcute de cantitatea sau mai ales de calitatea relațiilor sociale. Pare a fi important și cum pornim în viață; studiile longitudinale arată că relațiile sociale pozitive în copilărie și adolescență conduc la bunăstare psihologică la maturitate. 
  8. Nu ignora igiena somnului. Somnul are un puternic impact asupra funcționării emoționale, iar lipsa lui poate aduce schimbări la nivel neurobiologic, cognitiv și comportamental, provocând deficiențe în generarea emoțiilor și procesul de reglare emoțională. Pentru un somn profund, odihnitor, înainte de culcare închide dispozitivele cu lumină albastră și relaxează-te citind, meditând, ascultând o muzică relaxantă. 
  9. Fii activ în fiecare zi. Exercițiile și activitățile fizice regulate nu ne îmbunătățesc doar starea de sănătate, ci și stările de dispoziție. Rezultatele cercetărilor ne arată că exercițiile fizice reduc semnificativ simptomele depresiei și pot fi folosite cu succes ca parte integrantă dintr-un tratament specializat. De ce funcționează? Se pare că exercițiile fizice oferă un sentiment de stăpânire de sine, de control asupra propriei vieți, de încredere în propriile capacități de rezolvare a problemelor. 
  10. Fii prezent, aici și acum! Christophe André spunea că există trei comparații care îți strică fericirea: ceea ce trăiești acum vs. cel mai fericit moment din trecut; ceea ce trăiești acum vs. ceea ce trăiesc persoanele mai norocoase decât tine; ceea ce trăiești acum vs. ceea ce visezi să trăiești. Rămâi în prezent și bucură-te cu adevărat de ceea ce experimentezi. Practică o viață mai conștientă și savurează momentele plăcute; îți vei intensifica și prelungi emoțiile pozitive. Ai putea include și meditația în rutina zilnică, pentru a reduce stresul, anxietatea și afectele negative.
  11. Acceptă Negativul! A fi mai fericit nu înseamnă a te lupta constant cu emoțiile negative. Există anumite contexte sau situații care generează afecte negative și este normal și sănătos să fie așa. Echilibrul emoțional este crucial. Prea mult pozitivism și prea puține emoții negative ne face inflexibili în fața provocărilor. Cartea „The Happiness Trap”, care are la bază principiile Terapiei Acceptării și Angajamentului, oferă o serie de strategii prin care putem gestiona afectele negative fără a le nega.
  12. Învață să gândești flexibil. Este important să avem o gândire flexibilă, rațională, pentru a fi mai fericiți. Credințele iraționale, precum gândirea absolutistă („trebuie să”), gândirea de tip ”catastrofal” („e groaznic că…”, „viitorul este sumbru”), gândirea polarizată de tip “alb sau negru” sau suprageneralizarea generează emoții negative disfuncționale și comportamente dezadaptative. Poți afla mai multe despre impactul stilurilor de gândire asupra stării de bine în interviul din ediția curentă.
  13. Acceptă lucrurile pe care nu le poți schimba și fă-ți curaj să schimbi ceea ce poți schimba. Și totuși, de ce unii oameni sunt mai fericiți decât alții, fără a urmări asta în mod expres? Și de ce unii oameni, care par a avea tot ce și-ar putea dori, nu sunt fericiți? Varianța fericirii este datorată mai multor factori, care interacționează dinamic. Formula intens popularizată, conform căreia varianța fericirii ține 50% de gene, 10% de circumstanțe de viață și 40% de acțiuni sau gânduri, trebuie interpretată cu atenție. Unii oameni se nasc cu anumite avantaje, cu o tendință spre optimism, astfel că posedă expectanțe pozitive cu privire la viitor, tind să răspundă adversităților și dificultăților în maniere sănătoase, în timp ce alții au o tendință spre pesimism.Trăsăturile de personalitate interacționează cu trăirea unor evenimente de viață majore, crescând sau reducând satisfacția cu viața. În orice caz, indiferent de proporții, este clar nu putem controla factorii biologici și anumite circumstanțe de viață, însă avem control asupra gândurilor și acțiunilor noastre. Putem lucra la starea noastră de bine, chiar dacă genele ne dezavantajează sau întâmpinăm adversități; de exemplu, la pacienții care au apelat la terapii cognitive s-au observat efecte pozitive la nivel epigenetic, similare cu cele ale medicației psihotrope, observându-se modificări în regiunile cerebrale responsabile cu reglarea afectivă și autoreglarea.   

Cred că este foarte important cum definim fericirea. În funcție de asta, fericirea fie durează câteva secunde și este trăită rar, fie este o constantă în viața noastră. Și mai cred că s-a meditat destul asupra fericirii; este timpul să o și practicăm! „Acțiunea poate să nu aducă întotdeauna fericire, dar nu există fericire fără acțiune.” 

Alina Orel

Alina Orel, voluntar în cadrul departamentului Științific Choice, este absolventă a Facultății de Psihologie din cadrul Universității Transilvania. Domeniile sale principale de interes sunt Terapia Cognitiv-Comportamentală, Adicțiile, Consilierea în Carieră și Orientarea Vocațională,  Art-Terapia.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR