Conceptele de autonomie și control au, desigur, mai multe conotații. Acest lucru a permis autorilor să dezvolte declinări apropiate, dar complementare, așa cum puteți vedea în acest rezumat:
- Cum și de ce să sprijinim autonomia personală în contexte medicale, școlare și organizaționale. Pornind de la teoria autodeterminării, Alina Orel argumentează pentru cultivarea autonomiei personale în contexte diferite și propune câteva moduri prin care putem facilita apariția unor rezultate pozitive, precum aderența pacienților la tratamente, performanța școlară și starea de bine la locul de muncă.
- Locusul de control în timpuri de schimbare. Claudia Hrabac abordează conceptul introdus de J. Rotter pentru a explica reacțiile relative la percepția autonomiei, în contextul pandemiei. Articolul analizează conceptul de locus de control atât cu privire la comportamentele legate de sănătate în general, cât și în contextul situațiilor de criză, pentru a oferi o interpretare comprehensivă a comportamentelor de risc vizavi de COVID-19.
- Conformism, pro și contra: de ce îi urmăm pe ceilalți și ce ne aduce asta? Studiile clasice din psihologia socială au dat valențe negative ideii de conformism: tendința de a urma un grup sau o majoritate poate fi nocivă pentru individ și pentru societate ca întreg. Andreea Rățoi pune în evidență și latura bună a conformismului, care poate reduce costurile conformării la reguli și crește cooperarea generală în contextul în care ne aflăm.
- De ce nu respectă oamenii restricțiile și ce putem face noi? Articolul lui Ionuț Sălcianu abordează aceste două întrebări din perspectiva teoriei comportamentului planificat și analizează atât atitudinile față de virus și față de autorități, cât și influența socială și controlul perceput (auto-eficacitatea), ca antecedente ale comportamentului (non-compliant) vizavi de restricții.
Restricțiile necesare din perioada de criză se reduc treptat, până când vom reveni la așa-numita stare de normalitate. Însă această criză ne-a oferit prilejul de a reflecta mai profund asupra libertății, atât în sens politic, cât și în sens psihologic. Între autonomia noastră reală și cea percepută există de regulă un decalaj, care face ca unii oameni să simtă că au mai mult control asupra mediului lor în izolare, pe când alții îl caută în informații, în aderența la un grup de opinie sau în eludarea unor reguli.
Sperăm ca textele acestei ediții din Newsletter să vă ofere inspirație și resurse utile pentru a dezvolta sentimentul autonomiei personale, cogniții și comportamente sănătoase în rândul clienților sau beneficiarilor dumneavoastră.
Echipa editorială
