Cum luăm decizii pe fondul incertitudinii?

Titlurile literaturii de specialitate din ultimii ani au creat un sentiment crescut de incertitudine în ceea ce privește riscurile globale percepute. Unele dintre cele mai importante astfel de riscuri includ:

– stagnarea economiei

– schimbările climatice

– riscul de reglementare atribuit unui mediu politic în schimbare

– eșecul major din țară/economie

– instabilitatea pieței financiare

– actele teroriste

– accelerarea schimbării tehnologice

– tendințele îmbătrânirii populației în economiile dezvoltate.

Un sentiment tot mai intens de incertitudine reflectă un mediu în schimbare care va avea impact asupra alegerilor pe care le facem. Recunoașterea și acomodarea acestor schimbări oferă posibilitatea creșterii eficienței luării deciziilor.

Chiar și cele mai simple decizii duc un anumit nivel de incertitudine. Atunci când alegeți o ceașcă de cafea, va exista cel puțin posibilitatea ca acea cafea să nu aibă un gust bun sau să nu ofere un sentiment plăcut. Certitudinea completă ar presupune efectuarea unei proceduri sau a unui algoritm fix, nu a face o alegere.

Luarea deciziilor în condiții pe fond de incertitudine este una dintre problemele cruciale în procesul de adoptare a politicilor în general. Prin acest articol am încercat să înțelegem mai bine psihologia modului în care oamenii iau decizii pe fond de incertitudine.

Mai întâi, să vedem cum ne putem adapta la incertitudine, în general.

1. Cum ne confruntăm cu incertitudinea?

Acești pași simpli vă pot ajuta să înfruntați mai bine incertitudinea din viață:

1.1. Fii blând cu tine însuţi. Unii oameni se confruntă mai bine cu incertitudinea decât alții, așa că nu te critica dacă toleranța ta pentru imprevizibilitate este mai mică decât cea a unui prieten. Reamintește-ți că s-ar putea să dureze timp pentru rezolvarea situației stresante și ai răbdare cu tine însuți. Probabil că ai depășit evenimentele stresante din trecut și ai supraviețuit! Acordă-ți credit. Dezvoltă noi abilități. Când viața este relativ calmă, încearcă lucruri din afara zonei tale de confort. Asumarea riscurilor ajută la dezvoltarea încrederii și abilităților care vin la îndemână atunci când viața devine din nou incertă. Limitează expunerea la știri.

1.2. Fii propriul cel mai bun prieten. Întreabă-te: Dacă un prieten ar veni la mine cu această îngrijorare, ce i-aș spune? Imaginarea situației tale din exterior poate oferi adesea perspectivă și idei proaspete. Nu lăsa stresul să împiedice rutinele sănătoase.

1.3. Fă eforturi pentru a mânca bine, a face exerciții fizice și a dormi suficient. Mulți oameni găsesc eliberarea stresului în practici precum yoga și meditația. Caută un sprijin din partea persoanelor de încredere.

1.4. Solicită ajutor. Dacă ai probleme în a gestiona stresul și în a face față incertitudinii, solicită ajutor. Psihologii sunt experți în a ajuta oamenii să dezvolte modalități sănătoase de a face față stresului. Găseşte un psiholog.

2. Luarea deciziilor implică întotdeauna incertitudine. Cei mai importanţi factori implicați în decizia individuală în incertitudine sunt:

2.1. Euristica –  Euristica disponibilității sugerează că oamenii fac judecăți despre probabilitatea unui eveniment pe baza a cât de disponibile sunt amintirile relevante. De exemplu, dacă au trecut recent printr-o secetă, pot atribui o probabilitate mai mare unui astfel de eveniment în viitor.

2.2. Valorile – Luarea deciziilor nu este neutră din punct de vedere valoric. Valorile sociale și viziunile asupra lumii joacă un rol important în percepția riscului și în comportamentele de risc, iar acest lucru se traduce prin modalități de luare a deciziilor. S-a arătat că valorile asupra lumii condiționează puternic modul în care oamenii gândesc despre riscul schimbărilor și opțiunile politice pentru atenuarea acestora.

2.3. Părtinirea (bias-ul) gândirii în grup – apare atunci când membrii grupurilor extrem de coezive  încearcă să minimizeze conflictul și să ajungă la un consens fără a testa în mod critic, a analiza și a evalua ideile. Grupurile care se confruntă cu acest fenomen nu doresc să caute sau să discute informații controversate sau neliniștitoare, relevante pentru contextul decizional, sau să aducă persoane din afară cu informații diferite. Membrii grupului se tem, de asemenea, sau nu doresc să exprime idei sau opinii care le contrazic pe cele ale liderului.

3. Cum luăm decizii atunci când incertitudinea crește?

Recunoașterea faptului că incertitudinea aduce un anumit nivel de anxietate poate ajuta la descoperirea unor idei pentru gestionarea procesului decizional. 

Iată câteva idei de luat în considerare pentru perioade caracterizate de incertitudine ridicată:

3.1. Reduceți orizontul de timp pentru decizii. Construiți o punte către viitor făcând pași mai mici, păstrând ceva familiar și sigur cu fiecare pas.

3.2. Aflați cât mai multe despre opțiuni înainte de a alege. Cunoașterea face ca noul să pară mai familiar, reducând anxietatea.

3.3. Evitați riscul inutil. Atunci când mediul înconjurător oferă multă incertitudine, amânați riscurile care nu vă sunt sub control. De exemplu, atunci când există incertitudine economică, amânați asumarea datoriei pentru cumpărarea unei mașini noi.

3.4. Imaginea combinării riscurilor – asumă-ți un singur risc la un moment dat, când este posibil. Combinarea riscurilor din mai multe decizii (de exemplu, alegerea căsătoriei și schimbarea locului de muncă în același timp) poate crea confuzie, poate crește stresul și poate îngreuna învățarea din eșecuri.

3.5. Determinați cel mai rău scenariu. Teama de pierdere este mai mare atunci când nu îl poți identifica. Să îl poți identifica poate ușura această teamă.

3.6. Clarificați incertitudinea. Estimați consecințele negative și pozitive ale riscului sau incertitudinii. Cunoașterea potențialelor câștiguri și pierderi poate încuraja asumarea riscurilor pentru oportunități bune.

3.7. Cunoaște-ți obiectivele și valorile. Premisă de bază a unei decizii eficiente este că actorul decizional își cunoaște nevoile și dorințele. Riscul devine nelimitat în caz contrar.

3.8. Investește în păstrarea opțiunilor deschise. Având o gamă largă de opțiuni crește flexibilitatea pentru adaptarea la un viitor incert. Opțiunile pot fi reduse pe măsură ce se obțin cunoștințe.

3.9. Evită asumarea riscului emoțional. Asumă-ți riscuri pentru motivele corecte, bazate pe gândirea clară, calmă și rațională.

3.10. Gestionează deciziile în mod adaptiv. Monitorizează și evaluează luarea deciziilor în incertitudine. Adaptarea crește pe măsură ce noile cunoștințe sunt descoperite.

4. Luarea deciziilor pe fondul stresului

Multe decizii trebuie luate pe fond de stres și multe situații de decizie provoacă singure răspunsuri la stres. Astfel, stresul și luarea deciziilor sunt complex conectate, nu numai la nivel comportamental, ci și la nivel neuronal, adică, regiunile creierului care stau la baza luării deciziilor sunt regiuni sensibile la schimbările provocate de stres. 

O meta-analiză publicată în 2012 a inclus studii publicate între 1985 și octombrie 2011, care au investigat luarea deciziilor după o inducție a stresului în laborator. S-a arătat că deciziile luate în condiții de stres pot fi descrise ca fiind mai dezavantajoase, ca având mai multe căutări de recompense și asumare de risc crescută. Concluzia a fost că stresul deteriorează performanța generală în luarea deciziilor. Stresul determină trecerea de la un sistem de raționament analitic la procese intuitive, iar acest comutator este asociat cu diminuarea activității în regiunile de control executiv prefrontal. 

Studiile anterioare au arătat că, atunci când sunt stresați, indivizii:

– au tendința de a da răspunsuri nespecifice, mai generale, decât alegerile direcționate spre scopuri;

– au o probabilitate mai mică de a-și modifica judecata inițială – se bazează mai mult pe emoții în situații sociale.

Ca final…

În rândurile de mai sus am văzut că incertitudinea este o stare implicată în orice aspect al vieții, iar orice decizie implică un grad de incertitudine.

Am mai aflat care sunt paşii, dar și principalii factori relevanţi pentru luarea deciziilor. 

De asemenea, am arătat și cum putem scădea impactul incertitudinii prin modalităţi de a-i face faţă, de a ne confrunta cu ea.

Am finalizat prin oferirea câtorva pași pentru a lua decizii de calitate în incertitudine.

Relaţia dintre stres și luarea deciziilor este una complexă. Multe situații de decizie provoacă ele însele stres.

Tema recurentă în perioadele caracterizate de incertitudine este dobândirea de cunoștințe. Cunoașterea oferă bază pentru securitate și familiaritate. Deciziile oferă cadrul pentru obținerea cunoștințelor care vor reduce incertitudinea și vor permite schimbarea.