Cu toții am auzit despre tulburările de anxietate. Mai mult, poate că am avut și noi înșine unele simptome ale tulburărilor de anxietate de o intensitate mai mică sau mai mare. În ultimii ani, s-a recunoscut din ce în ce mai mult că tulburările de anxietate sunt foarte răspândite în populația generală adultă. Estimările recente la nivel mondial pentru prevalența tulburărilor de anxietate este de 33,7% din populație în timpul vieții.
Cauzele tulburărilor de anxietate
O înțelegere largă a etiologiei problemelor de anxietate include factori multipli, precum cei biologici, psihologici și sociali. Etiologia anxietății și a tulburărilor afective a fost în mod tradițional concentrată pe factori genetici. Mai recent, s-au acumulat dovezi care indică faptul că factorii epigenetici, independenți de variațiile secvenței ADN, determină cursul tulburărilor afective, tulburărilor de panică (PD), tulburărilor de stres posttraumatic (PTSD), tulburării de anxietate socială (SAD).
Ce facem? Pastile, psihoterapie sau ambele?
Studiile clinice au arătat că medicamentele anxiolitice singure au o eficacitate limitată pe termen lung. Adesea au și efecte adverse, printre care dependența, somnolența, cogniția și memoria afectată și disfuncția sexuală. În consecință, comunitatea clinică a început să ia în considerare abordări care vizează tratamentele somatice și psihologice combinate și adaptate.
S-au făcut progrese uriașe (și acestea continuă să apară) în tratamentul nefarmacologic al tulburărilor de anxietate.
Terapiile de relaxare reprezintă una dintre cele mai utilizate abordări în managementul anxietății la nivel mondial ca tratament de sine stătător sau inclus într-o formă de psihoterapie mai complexă.
Ce înseamnă să te relaxezi și ce este răspunsul de relaxare?
Chiar dacă există multe metode de relaxare care au primit atenție din punct de vedere științific, acestea ar putea fi definite la nivel global ca o abordare de tratament cognitiv și/sau de comportament care accentuează dezvoltarea unui răspuns de relaxare pentru a contracara răspunsul la stres al anxietății. Răspunsul de relaxare reprezintă un set de mecanisme fiziologice integrate și „ajustări” care sunt generate atunci când un subiect se angajează într-o activitate fizică repetitivă și ignoră pasiv gândurile care îi distrag atenția.
Ce au arătat studiile?
Un număr mare de studii susțin o eficacitate bună a antrenamentelor de relaxare în reducerea anxietății.
Mai mult, într-o revizie generală a utilizării terapeutice a răspunsului de relaxare în bolile asociate stresului, Esch et al. (2003) au arătat că utilizarea tehnicilor de relaxare este recomandabilă. Multe studii au fost au fost realizate și au arătat un rezultat clinic pozitiv al tuturor tehnicilor de relaxare în legătură cu anxietatea.
De exemplu, meditația (prin mindfulness) este uneori considerată a fi o formă de terapie de relaxare. Cu toate acestea, meditația creează un răspuns de relaxare și produce și o stare alterată de conștiință, care facilitează modul de gândire meta-cognitiv.
Ca la final…
În concluzie, indiferent de tehnica de relaxare (meditaţie, training autogen, relaxare progresivă, etc.) rezultatele studiilor arată eficacitatea consistentă și semnificativă a antrenamentului de relaxare în reducerea anxietății. Totuși, este recomandabil să nu se privească relaxarea ca o metodă de a vindeca totul. Să fim sceptici!
Mihaela Abagiu
Mihaela Abagiu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și a masterului Psihologia Sănătăţii - Cercetare Clinică şi Optimizare comportamentală, Universitatea din Bucureşti. Este interesată de psihologia bazată pe dovezi ştiinţifice , psihologia ca domeniu de studiu interdisciplinar și de mecanismele de adaptare ale omului, cu precădere în situații adverse de viața, mecanisme care se pot modela prin educare și autoeducare.