Cât este nevoie să îi cerem să afle teamleaderului despre fiecare membru din echipă atunci când vorbim despre dezvoltarea abilităților de lucru? Având relații de prietenie cu numeroși membri din echipă, poate ajunge să îi cunoască în detaliu, să știe informații personale, intime despre fiecare și poate să îi ajute prin sprijin social în caz de vreo urgență (de exemplu: a fost dat afară din apartamentul în care stătea de 5 ani de zile și acum stă pe la prieteni până găsește ceva permanent; membrii echipei sau teamleaderul, dacă îl cunosc mai intim ar putea să fie alături de el în această situație nefericită și să fie înțelegători cu prestația de la muncă).. Atunci când persoana aceasta este și liderul formal al echipei, studiile arată că se îmbunătățește, per ansamblu, performanța echipei. Având un număr mare de colegi, devine destul de solicitant să păstrezi legătura cu fiecare persoană și să ai grijă ca majoritatea doleanțelor să le fie îndeplinite. Este nevoie de tact pentru a păstra o armonie la nivel de grup.
Atunci când cercetătorii analizează o echipă se uită la două categorii de legături:
- Legături instrumentale: care se dezvoltă în special în relații formale (manager – subordonat) și rolul lor principal este de transfer de informații și experiență în ceea ce privește realizarea sarcinilor cât mai eficient.
- Legăturile expresive: sunt cele care țin mai mult de prietenie, care au o încărcătură emoțională.
Aceste două tipuri de legături nu se exclud una pe cealaltă. Probabil ai observat din experiența proprie cum se dezvoltă în cadrul unui grup. În funcție de scop și de modul în care se discută, poți da peste echipe care sunt strict orientate către realizarea de sarcini (echipe cu densitate mică) și alte echipe în care performanța este pe planul secund, accentul fiind pus pe legăturile sociale dintre membrii (echipe cu o densitate ridicată).
Omogenitatea de gândire și caracter poate reduce abilitatea de a lua decizii complexe. Când focalizarea este pe aspecte socio-emoționale și nu pe obiective instrumentale, are de suferit întreaga organizație. Deciziile bune sau productive vin atunci când se discută din perspective diferite, nu când se ține cont de relația de prietenie.
Un alt aspect important, demn de menționat, este ideea de grup restrâns – ceea ce numim „bisericuță”. Cu cât grupul este mai mare, este cert că aceste bisericuțe vor apărea și vor avea un impact simțitor în modul în care se iau decizii. Conflictul de interese poate apărea destul de rapid și intențiile bune ar putea să fie puse pe un plan secund.
Propunerea noastră nu este de a impune reguli pentru a împiedica formarea de legături de prietenie în cadru organizației dumneavoastră, clar că nu. Sugerăm doar câteva elemente care necesită o atenție sporită pentru un efect de calitate, precum analiza legăturilor la nivel de echipă, atenția către omogenitatea în gândire și caracter și formarea grupurilor restrânse. Aceste lucruri oricum necesită timp și răbdare până se atinge un punct optim de lucru.
Andrei M. Solomon
Andrei Solomon este psiholog cu specializare în psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie din cadrul Universității Babeș - Bolyai. Este interesat de terapia de cuplu și de psihologia aplicată în marketing.