TEMA LUNII IUNIE: Umorul: o caracteristică de luat în serios

T

Nu suntem doar o specie socială ci și o specie care râde. Mai multe criterii ar putea face din această abilitate un avantaj adaptativ. Umorul poate indica un partener dezirabil sau compatibil. Pe de altă parte, capacitatea de a capta înțelesul ascuns sau dublu al unei glume poate semnala coeziunea unui grup, sprijinind cooperarea în cadrul acestuia și menținând alți indivizi în afara rețelei sale de comunicare.

În mod evident, a simți că se râde de tine și nu cu tine poate să producă distres, iar această teamă este amplificată dacă ai anumite dificultăți emoționale.

Dincolo de asta, simțul umorului și tendința de a utiliza umorul în viața de zi cu zi sunt asociate stării de bine psihologice în multiple culturi, cu toate că există diferențe în modul în care umorul este perceput.  Atunci când ne confruntăm cu emoții negative, un mod bun de a le face față este restructurarea evenimentului într-o notă umoristică pozitivă (non-agresivă).

În cadrul acestui număr dedicat jocului și râsului puteți afla mai multe despre când, cum și de ce este util să ne amuzăm pe seama experiențelor prin care trecem.

În primul rând, mai mule tipuri de umor pot contribui în mod în mod diferit la sănătatea noastră mintală. De asemenea, în condițiile unei relații terapeutice bune cu clienții, terapeuții pot folosi remarci umoristice pentru a ajuta la conștientizarea unor pattern-uri sau a umor moduri iraționale ale beneficiarilor. Nu în ultimul rând, la locul de muncă, beneficiile umorului se pot observa atât din perspectiva angajaților cât și a leader-ului sau coordonatorului de echipă. Vă invităm să descoperiți mult mai multe detalii de luat în serios despre umor urmând link-urile:

  1. Tipuri de umor și sănătatea mintală
  2. Când și cum utilizăm umorul în terapie?
  3. Umorul în organizații
Andreea Rățoi

Andreea Rățoi este dublu-absolventă de master, absolvind întâi Psihologia Sănătății-Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală și apoi masterul de Neurobiologie din cadrul Universității București. Este preocupată de psihologia clinică și cognitivă, în special de modul în care neuroștiințele pot ajuta la clarificarea proceselor psihologice și la selectarea de intervenții eficiente.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR