Sănătatea mintală și migrația tinerilor – o problemă globală

S

Tinerii din ziua de azi trăiesc, mai mult ca oricând, într-o lume globală, cu libertate de mișcare totală. Cum îi afectează asta din punct de psihologic?

Sănătatea mintală și migrația tinerilor

Ca să te adaptezi cu succes unei alte culturi e nevoie să păstrezi și ceva din cultura ta – aceasta e concluzia unei meta-analize realizate pe baza a 83 de studii ce au analizat relația dintre  orientarea biculturală – înțeleasă ca nivelul de aculturație prin integrarea de elemente din cultura de origine și cultura actuală – și indicatori de bunăstare psihologică  anxietate, stimă de sine), psihosocială (conflict, dificultăți academice ) sau  fizică (probleme frecvente de sănătate sau somatizări).

Conform rezultatelor metaanalizei, strategia biculturală este mai puternic asociată cu adaptarea în noul mediu decât celalte două strategii posibile: asimilarea (orientarea doar spre cultura actuală)  sau separarea (orientarea doar spre cultura de origine). Asocierea cu succesul adaptării a acestei strategii e și mai puternică în spațiul nord-american și european.

Congruente cu aceste date sunt și constatările unui alt studiu  pe copii și adolescenți care arată că a fi divers din punct de vedere cultural duce la mai puține dificultăți de externalizare. Faptul că integrarea duce la o stare de bine nu este surprinzător. Dificultățile emoționale și comportamentale apar însă și pentru că există factori care fac adaptarea culturală dificilă.

Migrația europeană este de mai multe tipuri, iar fiecare dintre ele poate conduce la probleme specifice

O  analiză a literaturii  realizată de un grup de experți privind sănătatea mintală în Europa arată că migranții refugiați (căutătorii de azil) migranții în scopul muncii și migranții cu intenție de stabilire în noua țară pot experimenta probleme diferite.

În cazul refugiaților poate apărea sindromul de stres posttraumatic, dar și depresia și anxietatea. Alte studii arată că dacă migrația se asociază cu conflict familial și ruperea legăturilor de familie atunci riscul de suicid poate crește. Pierderea suportului social sub forma divorțului  are un impact similar. Lipsa integrării sociale  din motive diverse poate duce la creșterea consumului de alcool și droguri.

Nu în ultimul rând, migrantele care experimentează instabilitate economică în noua țară sunt predispuse și ele la depresie. Un alt studiu arată în mod similar că șomajul și durata rezidenței sunt predictori ai depresiei la migranți, făcând perioada de început a stabilirii în altă țară extrem de importantă pentru sănătatea mintală a acestor persoane.

Ce ajută în mod concret?

Potrivit unui studiu pe studenți britanici migranți în scopuri profesionale/de muncă pe teritoriul țării, familia pare a fi un factor principal în menținerea stării de bine a tinerilor, oferind o plasă de siguranță în cazul în care lucrurile nu funcționează conform planului.  Lucrurile par să fie valabile și în cazul migrației între țări și chiar la vârste mai mici: acest studiu meta-analitic arată că reîntregirea familiei este un important factor protectiv în apariția problemelor de internalizare la copii și adolescenți.  Contactul social cu persoane din țara de adopție și posibilități bune de comunicare (cunoașterea limbii) ajută de asemenea.

De ce contează migrația și sănătatea mintală a migranților?

Dincolo de problema refugiaților, migrația adulților nu este deloc străină spațiului nostru, fie că vorbim de Moldova sau  România. Iar cei afectați nu sunt doar cei care pleacă, ci și restul familiei care rămâne în țară și în special copiii. Anticiparea riscurilor privind sănătatea mintală și înțelegerea nevoii de conexiune și suport social pot face lucrurile mai ușoare în condițiile în care nu există motive să credem că migrația e un fenomen care va dispărea curând.

Andreea Rățoi

Andreea Rățoi este dublu-absolventă de master, absolvind întâi Psihologia Sănătății-Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală și apoi masterul de Neurobiologie din cadrul Universității București. Este preocupată de psihologia clinică și cognitivă, în special de modul în care neuroștiințele pot ajuta la clarificarea proceselor psihologice și la selectarea de intervenții eficiente.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR