Cum a fost pentru voi 2018? Un an bun sau unul greu, stresant, care ar fi bine să se termine cât mai repede? Adevărul e că sunt șanse mari să luăm această decizie în mod greșit dacă ne grăbim. De aceea, înainte de încheierea anului, vă propunem o retrospectivă psihologică a lui 2018.
Memoria noastră este, într-un fel, cine suntem. Una după alta, acumulăm experiențe, pe care le transformăm apoi în amintiri ce se înoadă în povestea a cine suntem.
Totuși, astăzi știm că memoria noastră nu este un suport fidel de înregistrare a evenimentelor. De fapt, memoria noastră e de-a dreptul creativă: în momentul în care aducem la suprafață o amintire, de fapt o reconstruim în mod activ de fiecare dată. Îi adăugăm elemente noi, poate o nuanță emoțională nouă, îi găsim asocieri noi, iar apoi o reencodăm în această nouă formă în sinapsele noastre.
Iar dacă asta nu era suficient, luăm decizia privind felul în care ne raportăm la o amintire pe baza a doar 2 momente din experiența în sine: momentul de vârf și finalul acesteia. Cercetările lui Daniel Kahneman despre ce trăim versus ce ne amintim au arătat că, retrospectiv, oamenii tind să își amintească mai favorabil și să prefere o colonoscopie mai lungă (și mai dureroasă, atât per total, cât și în momentul de maxim) doar pentru că finalul acesteia a fost mai nedureros.
“Trăim multe momente de-a lungul vieții, dar marea lor majoritate nu sunt păstrate, sunt pierdute pentru totdeauna”, spune Kahneman. “Memoria noastră colectează doar anumite părți din ceea ce ni s-a întâmplat și le procesează într-o poveste. Iar noi luăm mare parte din deciziile noastre pe baza acestei povești pe care ne-o spune memoria.”
De aceea e atât de important ca, la sfârșitul fiecărui an, să ne luăm puțin timp pentru a reflecta și a ne face o retrospectivă – studiile sugerează să încercăm să ne amintim și să notăm cât mai multe din lucrurile pe care le-am trăit în această perioadă, gândindu-ne și la semnificația celor trăite și ce am învățat din respectivele experiențe.
Rezultatele studiilor arată că beneficiile unei asemenea practici sunt multiple:
- Rememorarea dificultăților depășite de-a lungul anului are un efect de creștere a auto-eficacității, a încrederii în sine și a sentimentului general de sens în viață.
- Focusul asupra momentelor legate de identitatea noastră conduce la intensificarea emoțiilor pozitive și a senzației de sens și scop în viață.
- Efectele constatate nu se datorează faptului că momentele rememorate sunt pozitive, ci pentru că ating temele rezilienței și auto-explorării – aspect pe care simpla rememorare fără un scop anume (grupul de control din acest studiu) nu îl posedă.
De aceea și noi ne-am gândit să vă propunem o retrospectivă profesională: noi descoperiri științifice ce au marcat anul 2018 și care ce credem că vor avea cel mai mare impact asupra psihologiei ca știință și profesie.
În acest număr vă vom povesti despre:
- Cum putem detecta depresia fără un interviu clinicși cum va impacta această nouă descoperire psihologia.
- Despre antidepresive la momentul adevărului – ce ne arată cel mai mare studiu din ultimii 50 de ani despre eficiența antidepresivelor.
- Ne putem sau nu schimba personalitatea la cerere? Un nou studiu din acest an vine cu dovezi interesante.
Ce alte descoperiri din psihologie se află pe lista voastră scurtă din 2018? Ne-ar plăcea să împărtășiți asta cu noi, la newsletter@apsi.ro, și noi le vom împărtăși mai departe cu și cu comunitatea.
Cât despre 2019, semne bune pentru psihologia românească are!
Cea de-a XIII-a Conferință Națională a Asociației Psihologilor din România – APR Re-StartPlus – va avea loc în noiembrie la Cluj. Conferința se anunță una de ne-ratat: în cadrul acesteia se vor conferi premiile APR, se vor prezenta/lansa o serie de documente strategice (ghiduri/coduri) pentru profesie, se vor gândi direcții majore de dezvoltare a psihologiei în țară și modalități de conectare rapidă la psihologia internațională, și va aduce profesioniști din domenii conexe (medici/biologici/profesori/economiști, etc.) alături de psihologi pentru a stimula interacțiuni care să susțină cercetări interdisciplinare, cu impact pragmatic inovativ, și noi zone pentru profesia de psiholo
Mai multe informații despre Conferința APR Re-StartPlus găsiți aici.
Sabrina Răileanu
Sabrina Răileanu - jurnalist la bază şi om cu reflexul condiționat să întrebe "De ce?" - a studiat psihologia la Universitatea Bucureşti și urmează procesul de formare în psihoterapie Gestalt. E pasionată de mecanismele creativității și de cele ale învățării și dezvoltării umane, în paralel lucrând ca trainer organizațional.