Persoanele care au amintiri frumoase din copilărie în ceea ce privește relațiile lor cu părinții, tind să aibă o sănătate mai bună, manifestă mai puține simptome depresive și au mai puține boli cronice ca adulți maturi. Aceasta este concluzia unui studiu publicat de American Psychological Association.
„Știm că memoria joacă un rol important în ceea ce privește modul în care înțelegem lumea, cum ne organizăm experiențele anterioare și felul în care judecăm cum ar trebui să acționăm în viitor. În consecință, sunt o mulțime de modalități diferite prin care amintirile noastre din trecut ne pot ghida“, susține Dr. William J. Chopik, de la Universitatea de Stat din Michigan, principalul autor al studiului. „Am descoperit că amintirile frumoase par să aibă un efect pozitiv asupra sănătații și bunăstării, probabil, grație modalităților prin care acestea reduc stresul sau ne ajută să facem alegeri sănătoase în viață.“
Cercetările anterioare au arătat că există o relație pozitivă între amintirile plăcute și sănătatea bună a adulților tineri, inclusiv calitatea superioară a muncii și a relațiilor personale, utilizarea mai redusă a substanțelor, depresie mai scăzută și mai puține probleme de sănătate. De asemenea, o mare parte din cercetările de până acum s-au axat asupra mamelor și rareori au examinat rolul taților în dezvoltarea copilului. Dr. Chopik împreună cu Dr. Robin Edelstein, de la Universitatea din Michigan, Ann Arbor, co-autor al lucrării, au extins cercetarea asupra adulților maturi și au căutat să extindă investigațiile astfel încât să includă și reflecțiile participanților asupra relațiilor pe care le-au avut cu ambii părinți.
Cercetătorii au folosit date care provin de la două studii reprezentative la nivelul Statelor Unite ale Americii – National Survey of Midlife Development și Health and Retirement Study – investigații care însumează un total de peste 22.000 de participanți. Primul studiu a avut în vedere adulți de vârstă mijlocie care au fost monitorizați timp de 18 ani; participanții din cel de al doilea studiu au fost adulți cu vârsta peste 50 de ani, care au fost monitorizați timp de șase ani. Aceste două cercetări au conținut întrebări referitoare la percepțiile privind afecțiunea părintească, starea generală de sănătate, afecțiunile cronice și simptomele depresive.
Participanții din ambele grupuri care au raportat amintiri ale unor niveluri mai ridicate de afecțiune din partea mamelor în copilăria timpurie au avut, mai târziu în viață, o mai bună sănătate fizică și mai puține simptome depresive. Cei care au raportat amintiri cu mai mult sprijin din partea taților lor au experimentat, de asemenea, mai puține simptome depresive, potrivit lui Chopik.
„Am crezut că efectele vor dispărea în timp, deoarece participanții încearcă să-și reamintească momente care s-au întâmplat cu mai bine de 50 de ani în urmă. Surprinzător, amintirile frumoase indicau o bună sănătate fizică și mentală, chiar atunci când oamenii erau de vârstă mijlocie sau mai înaintată “, a mai declarat Chopik.
Cercetătorii au observat o asociere mai puternică în rândul persoanelor care au raportat o relație mai iubitoare cu mamele lor; aceste rezultate ar putea reflecta circumstantele culturale mai largi ale timpului în care participanții au fost crescuți, deoarece mamele au fost, cel mai probabil, persoanele care i-au îngrijit, a comentat Edelstein. „Odată cu schimbarea normelor culturale cu privire la rolul părinților în îngrijirea copilului este posibil ca rezultatele studiilor viitoare să se concentreze mai mult pe relațiile cu părinții lor“.
Prin urmare, s-ar putea spune că legăturile dintre percepțiile privind sprijinul pe care o persoană îl primește de la un îngrijitor și sănătate persistă în timp. Astfel, amintirile ar putea avea un rol important în sănătatea individului pe toată durata vieții lui.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Health Psychology, publicația științifică oficială a Societății pentru Psihologia Sănătății, Divizia 38 a Asociației Americane de Psihologie.