ABC-ul anxietății (de ce psihoeducația anxietății trebuie să fie o prioritate)

Poate că a venit momentul să demontăm – cu cifre și argumente puternice – un mit important din mentalul colectiv: tulburările mintale nu sunt boli care îi pândesc din umbră doar pe unii dintre noi, aceia mai slabi și mai fragili. Anxietatea este cel mai bun exemplu  și punct de pornire pentru o doză esențială de psihoeducație a populației, care poate salva  (sau măcar ușura considerabil!) vieți.

Sănătatea noastră mentală este la fel de expusă riscurilor ca și cea fizică.  Până la vârsta de 38 de ani, aproximativ 83% dintre noi dezvoltă cel puţin o tulburare mintală diagnosticabilă. Iar cele mai des întâlnite tulburări psihiatrice sunt cele de anxietate.

Printre tulburările de anxietate definite  de DSM-5 cu cea mai mare prevalență în cursul vieții unui individ se numără:

• fobia specifică (teama persistentă și disproporționată față de obiecte sau situații specifice, precum animalele sau sângele) –  șansele de dezvoltare a unei asemenea tulburări pe parcursul vieții sunt de 12,5%.
• tulburarea anxioasă socială (teamă excesivă față de situațiile sociale în care persoana anticipează un pericol, precum umilirea, respingerea sau evaluarea negativă de către ceilalți) –   șansele de dezvoltare a unei asemenea tulburări pe parcursul vieții sunt de 12,1%;
• tulburarea anxioasă generalizată (griji permanente cu privire la multiple domenii, însoțite de tensiune musculară și un nivel general ridicat de activare fiziologică) –  șansele de dezvoltare a unei asemenea tulburări pe parcursul vieții sunt de  9%.

• tulburarea de panică (atacuri de panică repetate, dublate de interpretări catastrofale ale senzațiilor psihofiziologice și comportamente de evitare a situațiilor asociate cu atacurile de panică) –  șansele de dezvoltare a unei asemenea tulburări pe parcursul vieții sunt de  5,1%
• agorafobia (teama de spațiile deschise, publice, din care persoanei i-ar fi greu să scape) –  șansele de dezvoltare a unei asemenea tulburări pe parcursul vieții sunt de  1,4-2%

În general, tulburările de anxietate debutează în adolescență sau tinerețe, cu amendamentul că anumite fobii specifice tind, în medie, să apară la diferite vârste (e.g., fobia de animale la 7 ani, iar fobia dentară la 12 ani).

Dincolo de gradul ridicat de prevalență, o altă mare problemă scoasă la iveală de cercetările sintetizate în manualele de psihologie clinică  și psihiatrie este că, în absența tratamentului, tulburările de anxietate tind să urmeze un curs cronic-persistent, cu remisiuni rare.

Netratată, durata medie a anxietății sociale este de 16 ani.  Prin contrast, tulburări considerate mai grave, precum depresivă majoră și tulburările afective bipolare I și II, tind să urmeze un curs cronic-recurent sau ciclic, ceea ce înseamnă că manifestă și perioade de ameliorare, stabilizare și remisie a simptopmelor, chiar și în absența tratamentului. Depresia majoră în mod special prezintă remisiuni spontane frecvente, de până la 53% în decursul a 12 luni.  În schimb, o mare parte din persoanele cu tulburări de anxietate tind să trăiască cu acestea și „să le ducă pe picioare” o perioadă îndelungată.

În plus, netratate, tulburările de anxietate deschid poarta pentru alte tulburări mintale ulterioare. Cea mai des întâlnită este comorbiditatea secvențială dintre anxietate și tulburările depresive, în sensul că anxietatea apare prima iar depresia apare ulterior, complicând tabloul clinic și îngreunând de asemenea și tratamentul.

Toate acestea sunt argumente puternice care ne arată că psihoeducația anxietății în rândul populației ar trebui să fie o prioritate și că, punând umărul, putem aduce o contribuție semnificativă la starea de sănătate psihologică a românilor.

De aceea, în acest număr, v-am pregătit câteva informații importante despre anxietate și , pe care e bine să le avem la îndemână pe acest subiect:

• Distorsiunile cognitive – când mintea noastră preferă lucruri neplăcute
• Terapia virtuală – funcționează în cazul anxietății?
• ”Cum mă văd ceilalți, cum mă comport eu, ce e de făcut?” Un mic ghid al anxietății sociale.
• Amintirile frumoase din copilărie, importante pentru sănătatea de-a lungul vieții

În plus, nu uitați să citiți și noutățile din industrie:

• Știrile lunii noiembrie. Ce se mai întâmplă în psihologie?

Cam atât în luna noiembrie. Vă așteptăm și luna viitoare cu un newsletter nou, iar până atunci așteptam noutăți, știri, recomandări și sugestii de la voi la newsletter@apsi.ro