“Ce anume ne face umani?” Această întrebare ne-a urmărit și solicitat intelectul de la nașterea primelor civilizații din perioada Antichității până în ziua de azi. Pe fondul desprinderii științei de tulpina explorărilor filosofice și a speculațiilor teologice, astfel de dileme au pășit cu timpul în perimetrul interogațiilor empirice sistematice ale naturii, primind răspunsuri variate din partea biologiei, a antropologiei și chiar a economiei comportamentale. Ca psihologi, desigur, vom fi mereu fascinați de această întrebare, cu atât mai mult cu cât un posibil răspuns este indisolubil legat de practica terapeutică: altruismul.
Comparativ cu alte primate superioare (e.g. cimpanzei, gorile, urangutani), oamenii manifestă un nivel extrem de ridicat de cooperare. Acest fapt, de altfel, este considerat de unii antropologi drept factor capital responsabil pentru dezvoltarea culturii, a tehnologiei, cât și a sistemului economic consolidat în perioada epocii moderne. Într-adevăr, comportamentul prosocial ne urmărește încă de la vârsta de doi ani, existând în prezent argumente pertinente pentru a crede că el este atât împământat biologic, cât și influențat de factori socio-culturali și diferențe individuale specifice.
Desigur, asaltați în permanență de știri care portretizează doar aspectele negative ale comportamentului speciei noastre, este ușor să alunecăm pe versantul deznădejdii și al mizantropiei. Da – privindu-ne în oglindă, este dezirabil să admitem că responsabilitatea noastră morală se disipă cu adevărat atunci când ne aflăm în mulțime și aproape jumătate dintre noi suntem capabili să ucidem dacă o autoritate ne poruncește asta. Totuși, aceeași specie capabilă de genocid și dezumanizare este capabilă, de asemenea, să își sacrifice viitorul pentru a prelungi viața celor vârstnici și tot ea aderă la susținerea explicită a unor servicii specializate de ajutorare a celor părăsiți în detresă.
În final, ca o adevărată sinecdocă a speciei, toți ne angrenăm câteodată în acte mai mult sau mai puțin prosociale, alimentate mai mult sau mai puțin de distorsiuni cognitive sau interese egoiste. De aceea, în iunie, după ce aruncați un ochi pe știrile lunii din psihologie, vă propunem să aducem puțină lumină asupra câtorva aspecte legate de altruism, individualism, conformism și factorii care influențează comportamentul prosocial. Fără a zăbovi, iată subiectele lunii:
- Care sunt factorii care influențează conformismul social și cât de multă încredere e dezirabil să avem în propriile noastre convingeri atunci când ele contrazic glasul mulțimii?
- Este individualismul echivalent cu egoismul? Poate el conduce la activități altruiste și voluntare?
- Care este costul pasivității atunci când vorbim despre hărțuirea în școli și cum putem preveni aceste acte reprobabil.
Cam atât pentru ediția de luna aceasta. Revenim luna viitoare cu noutăți din psihologie și alte informații utile. Vă invitam să rămâneți alături de noi și să ne trimiteți părerile, cât și sugestiile voastre despre subiectele pe care doriți să le abordăm în viitor la newsletter@apsi.ro.
Stanciu M. Marius
Stanciu M. Marius – doctor în psihologie, politolog, psihoterapeut de formare Cognitiv-Comportamentală, psiholog clinician și cadru didactic asociat al Universității din București. Când nu predă, nu scrie articole de specialitate și nu e prins în ședințe la cabinet, are grijă de animăluțe mici și pufoase.