EDITORIAL

Per Aspera Ad Astra: Să reconstruim Tradiția și Excelența Școlii Românești de Psihologie

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, președintele APR

Dragi psihologi,

Îmi revine plăcerea și șansa de a scrie primul editorial în Newsletterul Asociației Psihologilor din România (APR) (pe care ni-l dorim un veritabil ”Monitor Românesc de Psihologie”), în calitate de președinte ales al APR. Am să punctez două lucruri importante: esența programului APR pentru perioada 2017-2020 și rolul/organizarea prezentului Newsletter.

Asociația Psihologilor din România (APR – http://www.apsi.ro) este păstrătoarea tradiției psihologiei din România. Nu reiau aici istoria APR, care poate să fie consultată pe siteul asociației (https://www.apsi.ro/scurt-istoric-al-psihologiei-din-romania-si-al-apr/). Spun doar că, înființată în 1964, APR avut ca membri (fondatori) și psihologi care au fost de asemenea membri în prima organizație a psihologilor din România, organizată la Cluj, în 1931, de Florian Ștefănescu-Goangă – Societatea de Psihologie, precum și în cea organizată de Constantin Rădulescu-Motru la București, în 1934 – Societatea de Cercetări Psihologice.

În 2004/2005 APR a avut rolul principal în înființarea Colegiului Psihologilor din România (CPR), descentralizând astfel organizarea profesiei către CPR, APR urmând să se ocupe de psihologia ca știință, într-o relație bidirecțională cu CPR: profesia urmând să aibă astfel un input științific constant, care să o mențină relevantă și într-o continuă evoluție, iar psihologia ca știință urmând să abordeze și teme direct derivate din provocările profesiei de psiholog. Din păcate, după ce APR a înființat CPR, interesul față de APR s-a redus treptat, până chiar la o oarecare inactivitate, comunitatea psihologilor români fiind focalizată mai ales pe funcționarea CPR (ca element de noutate organizațională și relevanță profesională imediată).

O profesie nu poate însă să existe, să funcționeze și să se dezvolte adecvat și modern, fără un input colegial, științific și critic, constant. Acest lucru s-a văzut rapid în problemele întâmpinate de CPR (unele încă nerezolvate la această dată), cu ecou social negativ asupra științei și profesiei psihologiei.

De aceea, în 2017, pentru a ne reîntoarce la planul inițial rațional al binomului APR-CPR (Structura științifică/APR – Structura de reglementare a profesiei/CPR), binom care reprezintă în toate țările moderne structura care poate asigura normalitatea și dezvoltarea psihologiei ca știință și practică, psihologii români au decis să redinamizeze APR (având și scopul suplimentar de a susține CPR în această perioadă dificilă).

În acest proces, am fost ales președintele APR. Simplu spus, programul meu pentru mandatul 2017-2021 are ca obiectiv reconstrucția tradiției și excelenței Școlii românești de psihologie. Programul este descris pe siteul APR și îl reiau aici succint (https://www.apsi.ro/2017/10/27/mesajul-noului-presedinte-ale-al-apr-prof-univ-dr-daniel-david-octombrie-2017/).

 

Anul 1 (octombrie 2017 – 1 octombrie 2018)

• Re-startarea APR (ex. reconectare cu instituţiile naţionale şi internaţionale unde APR este deja membru, o mai bună conectare cu științele/profesiile tangente/conexe, etc.)
• Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018)

Cu focalizare pe:

(a) evenimentele naţionale şi internaţionale de interes pentru psihologii din România,

(b) informaţiile noi şi/sau necesare şi utile psihologilor din România pentru buna practică ştiinţifică şi profesională,

(c) alte informaţii care pot susţine nevoile şi interesele psihologilor din România

(d) În secţiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere şi propuneri – cu relevanţă ştiinţifică şi profesională – ale psihologilor membri ai APR

• Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secţiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017
• Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
• Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunităţii profesionale şi a defini astfel priorităţile şi acţiunile APR
• Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.) și elevi/profesori (ex. manuale/ghiduri modern)
• Planificarea unei conferinţe naţionale (probabil la Cluj-Napoca)
• Planificarea unei reviste proprii

 

Anul 2 (1 octombrie 2018 – 1octombrie 2019)

• Stimularea procedurilor de reînscriere în APR (şi dezvoltarea organizaţională a APR – ex. secţiuni, etc.)
• Aprofundarea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
• Implementarea planurilor/programelor APR, definite de jos în sus de către nevoile comunităţii psihologilor din România
• Derularea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
• Organizarea conferinţei naţionale (2019)
• Lansarea unei reviste, cu apariţia bienială

 

Anul 3 (1 octombrie 2019 – 1 octombrie 2020)

• Consolidarea tuturor activităților APR
• Pregătirea alegerilor din 2021

 

Anul 4 (1 octombrie 2020 – 1 octombrie 2021)

• Să avem o organizaţie profesională (APR) cu un statut naţional similar cu al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaţia de strânsă colaborare cu CPR, bine integrată internaţional.
• Alegeri

 

În altă ordine de idei, prezentul Newsletter are o funcție fundamentală în a ține informată și coagulată comunitatea psihologilor din România. Acesta va apărea lunar (spre sfârșitul fiecărei luni) și va cuprinde, de regulă, următoarele secțiuni (informațiile trebuie trimise la adresa newsletter@apsi.ro):

(1)  Mesajul APR – se vor prezenta viziuni/programe/teme de dezbatere, preponderent din partea conducerii APR (temele de dezbatere pot fi propuse și de către membrii APR).

(2)  Psihologia internațională – se vor prezenta succint publicații, dezvoltări și/sau evenimente majore din psihologia internațională, relevante pentru comunitatea psihologilor din țară. Textele vor fi selectate de către echipa care coordonează Newsletterul dintre cele propuse de membrii APR și/sau vor fi propuse direct de către echipa care coordonează Newsletterul.

(3)  Psihologia națională – se vor prezenta (1) publicații majore ale psihologilor români la nivel internațional (articole în reviste Web of Science/Scopus/Erih-Plus și capitole/carțile indexate WordCat) și/sau (2) contribuții profesionale/practice ale psihologilor români la nivel internațional, pentru a înțelege rolul psihologiei românești în aria internațională a psihologiei. Majoritatea acestora vor fi listate, iar unele dintre ele vor fi și comentate. Aceste informații vor fi selectate de către echipa care coordonează Newsletterul dintre cele propuse de membrii APR și/sau vor fi propuse direct de către echipa care coordonează Newsletterul.

(4)  Psihologia pentru oameni – se vor prezenta articole de popularizare a științei, într-un limbaj de interfață, după modelul Psychology Today. Articolele vor fi selectate după analiza colegială (peer-review) de către echipa care coordonează Newsletterul, dintre cele propuse de către membrii APR și/sau vor fi propuse direct de către echipa care coordonează Newsletterul.

(5)  Diverse – se vor prezenta știri/informații relevante pentru comunitatea psihologilor, propuse de membrii APR și/sau selectate de echipa care coordonează Newsletterul.

M-aș bucura să reușim împreună să vedem această perioadă de incertitudini/dificultăți în psihologia românească nu cu frică, ci cu speranță, nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate de a onora tradiția și de dezvolta excelența Școlii românești de psihologie!