Pentru cei mai mulți dintre noi, perioada în care ne aflăm aduce cu sine multe semne de întrebare. De aceea, este firesc ca tema generală a acestei ediții din Newsletter să trimită la dificultățile pe care le întâmpinăm personal și pe care le avem de gestionat împreună cu clienții noștri, ca practicieni, în perioada de criză.
Ce poți face atunci când siguranța absolută nu e o opțiune? Faptul că viața este plină de incertitudini e un lucru deja știut și experimentat de majoritatea dintre noi. Din păcate însă, incertitudinea a devenit, în actualul context social, un fenomen deosebit de palpabil și, practic, imposibil de evitat. Acest articol conține câteva idei despre ce putem face pentru a rezista constructiv...
Îți propunem sa te gândești la cât ești de sigur(ă) în acțiunile tale cotidiene, fie că sunt sau au fost pe un fond al incertitudinii sau nu. Nu ignora ce cunoști despre oamenii din jurul tău în aceste gânduri. „Ai răbdare cu tot ceea ce rămâne nesoluționat în inima ta… Trăiește în întrebare. “, scria Rainer Maria Rilke.
Pandemiile sunt caracterizate de „incertitudine, confuzie și un sentiment al urgenței” (WHO, 2019). Afectând societăți întregi, ele modifică bunul mers al lucrurilor și aduc la suprafață relația pe care o avem cu noi înșine, cu semenii noștri și cu mediul în care trăim.
Situațiile incerte, precum cele generate de pandemia actuală, sunt un combustibil pentru îngrijorare, atât în cadrul populațiilor clinice, cât și al celor non-clinice.
După cum menționam în articolul anterior, unele persoane percep, adesea fără să conștientizeze, un scop funcțional al îngrijorării, iar persoanele cu Tulburare de Anxietate Generalizată (TAG) tind să supraestimeze utilitatea grijilor. Dugas & colab. (2007) au identificat 5 tipuri de credințe pozitive despre îngrijorare sau „funcții” ale îngrijorării. Servește însă îngrijorarea cu adevărat...