Discuțiile cu privire la gândirea critică încep să ocupe din ce în ce mai mult spațiu în dezbateri, accentul fiind pus pe importanța acestei competențe, mai ales în contextul social, politic și economic pe care îl traversăm, în care abundența informațiilor poate deveni copleșitoare.
Atât în sectorul public, cât și în cel privat, gândirea critică pare să câștige mult teren: într-un raport al Forumului Economic Mondial din 2020 (The Future of Jobs Report 2020, n.d.), gândirea critică este identificată ca fiind una din competențele de bază căutate de către angajatori, iar un studiu publicat de EY în 2024 (de & Brand, 2024) subliniază că, alături de competențele digitale, gândirea critică rămâne esențială pe agenda de învățare pentru piața muncii din România.
La nivel guvernamental, apar declarații cu privire la importanța gândirii critice și încercări de integrare în curriculumul educațional(Ministrul Educației, 2025), precum și inițiative din partea societății civile de dezvoltare a acesteia (e.g. atelierele de gândire critică și creativă pentru adolescenți).
Un alt domeniu în care gândirea critică pare să fie o competență de importanță critică este utilizarea inteligenței artificiale (IA). Există preocupări din ce în ce mai mari că folosirea intensivă a instrumentelor IA poate duce la o diminuare a abilităților de gândire critică, din cauza unei implicări reduse a proceselor cognitive și dependenței de rezultatele rapide oferite de IA.
În continuare, vom încerca să ne dăm seama dacă este justificată o astfel de îngrijorare. Să începem cu începutul…
Ce este gândirea critică?
Pe scurt, gândirea critică poate fi definită ca un proces cognitiv de culegere și analiză a informațiilor. Aceasta implică o examinare reflexivă a propriilor procese cognitive, pentru a ne asigura că tragem concluzii după o evaluare atentă a dovezilor și informațiilor disponibile.
Gândirea critică presupune să aprofundăm un subiect și, în același timp, să păstrăm o distanță față de el, având scopul de a înțelege în profunzime informația din fața ochilor noștri și de a o pune sub semnul întrebării, de a ne păstra îndoiala în ceea ce privește veridicitatea acesteia sau a argumentelor din spatele ei, de a sintetiza informații din mai multe surse.
Poate fi diminuată gândirea critică de utilizarea instrumentelor IA?
Nu putem să negăm beneficiile pe care instrumentele IA ni le oferă în ceea ce privește eficiența și accesul la informații. Putem, totuși, să ne îngrijorăm cu privire la utilizarea lor nemoderată, care poate duce la o scădere a gândirii critice. Răspunsurile rapide și „preambalate” pe care ni le oferă IA pot duce la o dependență excesivă față de aceste instrumente, reducând implicarea proceselor cognitive proprii și lipsindu-ne de practica de care avem nevoie în procesele reflexive, analitice și evaluative care stau la baza raționamentului critic (Nadim & Fuccio, 2025).
Designul multor instrumente IA nu reușește să modeleze abilitățile de gândire de ordin superior, precum evaluarea punctelor forte și slabe ale diferitelor argumente sau identificarea prejudecăților – care sunt esențiale pentru un raționament critic. Soluțiile ușor disponibile pe care ni le oferă aceste instrumente ne diminuează motivația de a cerceta, analiza și dezbate mai multe perspective. În consecință, utilizatorii pot deveni condiționați să prețuiască viteza și eficiența în detrimentul analizei cuprinzătoare și a deliberării atente (Nadim & Fuccio, 2025), iar consumul pasiv de răspunsuri rapide și neprocesate poate duce la o „atrofiere” a competențelor de gândire critică.
În mediul academic, răspunsurile rapide sau generarea de text pot determina elevii sau studenții să ocolească procesele de gândire riguroase necesare pentru a evalua contextul și veridicitatea argumentelor. Încrederea în aceste răspunsuri poate fi deosebit de problematică în domeniul educațional, unde analiza, argumentarea și evaluarea critică a informațiilor sunt cruciale (Moustaghfir & Brigui, 2024), mai ales pentru cei care încă dezvoltă abilitățile de raționament critic.
Pe de altă parte…
Integrarea IA în mediile educaționale a stârnit un interes pentru potențialul de a îmbunătăți abilitățile de gândire critică. În ultimii ani, au fost dezvoltate diverse modele educaționale care încurajează gândirea critică, mai multe studii subliniind abordările de învățare bazate pe cercetare și cooperare ca precursori importanți IA raționamentului critic eficient (Sucilestari & Arizona, 2020). Astfel de modele pun accent pe analiza și evaluarea sistematică a argumentelor – practici care se aliniază cu natura algoritmică și bazată pe date a sistemelor IA (Huda et al., 2022).
Spector și Ma (2019) au susținut că tehnologiile IA pot fi valorificate pentru a cultiva abilități cognitive de ordin superior prin crearea de medii care încurajează cursanții să „gândească împreună cu mașinile”, promovând astfel un dialog între intuiția umană și analiza computațională. Inițiativele educaționale care combină alfabetizarea IA cu metodele tradiționale de cercetare au arătat că o abordare interdisciplinară îmbunătățește abilitățile de gândire critică și echipează elevii cu competențele necesare pentru a face față provocărilor unei societăți din ce în ce mai automatizate (Spector & Ma, 2019).
Deci, ce putem face?
După cum spuneam, gândirea critică este o abilitate fundamentală care stă la baza luării deciziilor eficiente, a rezolvării problemelor și a învățării pe tot parcursul vieții. Ea ne permite să procesăm informații riguros prin analizarea presupunerilor, prin evaluarea dovezilor și prin integrarea mai multor perspective.
Pentru a diminua amenințarea că instrumentele IA pot reduce abilitățile de gândire critică, pot fi adoptate mai multe strategii atât la nivel educațional, cât și la nivel organizațional. În primul rând, este esențial să reproiectăm activitățile de evaluare și învățare, astfel încât IA să nu fie folosită ca o scurtătură, ci mai degrabă ca un instrument care trebuie interogat și integrat critic (Gladwin, 2024).
Promovarea alfabetizării IA este esențială pentru a echipa studenții și profesioniștii cu abilitățile de a evalua și interpreta critic informațiile generate de IA prin înțelegerea limitărilor și potențialelor probleme etice ale sistemelor IA. Un astfel de demers va încuraja indivizii să pună la îndoială rezultatele IA și să le evalueze critic, asigurându-se astfel că nu devenim consumatori pasivi de tehnologie, ci participanți activi în înțelegerea implicațiilor acesteia (Gladwin, 2024).
Referințe
Barth, P., & Pfister, J. (2023). Critical Thinking. In T. Philipp & T. Schmohl (Eds.), Hochschulbildung: Lehre und Forschung (1st ed., Vol. 6, pp. 63–72). transcript Verlag. https://doi.org/10.14361/9783839463475-008
de, People, & Brand, S. (2024). EY Upskilling Survey Romania 2024. Ey.com. https://www.ey.com/ro_ro/insights/workforce/ey-upskilling-survey-romania-2024
Gladwin, O. (2024). Integrating AI into Education: Designing Pedagogies to Enhance Critical Thinking and Analytical Skills. Unpublished. https://doi.org/10.13140/RG.2.2.28378.56007
Huda, S., Mawaddah, S., & Elvierayani, R. R. (2022). Design of an Inquiry-Based Mathematical Literacy Learning Model to Encourage Critical Thinking. DIDAKTIKA : Jurnal Pemikiran Pendidikan, 28(2), 18. https://doi.org/10.30587/didaktika.v28i2(1).4408
Ministrul Educației, Daniel David: Gândirea critică trebuie să devină metodă transversală de predare a tuturor disciplinelor, prin programă și trainingul profesorilor / S-ar putea să existe și ca disciplină în oferta pe care o va face ministerul către școli. (2025, March 3). Edupedu.ro. https://www.edupedu.ro/ministrul-educatiei-daniel-david-gandirea-critica-trebuie-sa-devina-metoda-transversala-de-predare-a-tuturor-disciplinelor-prin-programa-si-trainingul-profesorilor-s-ar-putea-sa-existe-si-ca-disc/
Moustaghfir, S., & Brigui, H. (2024). Navigating Critical Thinking in the Digital Era: An Informative Exploration. International Journal of Linguistics, Literature and Translation, 7(1), 137–143. https://doi.org/10.32996/ijllt.2024.7.1.11x
Nadim, M. A., & Di Fuccio, R. (2025). Unveiling the Potential: Artificial Intelligence’s Negative Impact on Teaching and Research Considering Ethics in Higher Education. European Journal of Education, 60(1), e12929. https://doi.org/10.1111/ejed.12929
Spector, J. M., & Ma, S. (2019). Inquiry and critical thinking skills for the next generation: From artificial intelligence back to human intelligence. Smart Learning Environments, 6(1), 8, s40561-019-0088-z. https://doi.org/10.1186/s40561-019-0088-z
Sucilestari, R., & Arizona, K. (2020). The Impact of Inquiry-Based Learning on Students’ Critical Thinking Skills. Proceedings of the 2nd International Conference on Islam, Science and Technology (ICONIST 2019). 2nd International Conference on Islam, Science and Technology (ICONIST 2019), Mataram, West Nusa Tenggara, Indonesia. https://doi.org/10.2991/assehr.k.200220.031
The Future of Jobs Report 2020. (n.d.). World Economic Forum. https://www.weforum.org/publications/the-future-of-jobs-report-2020/digest/
Zhai, C., Wibowo, S., & Li, L. D. (2024). The effects of over-reliance on AI dialogue systems on students’ cognitive abilities: A systematic review. Smart Learning Environments, 11(1), 28. https://doi.org/10.1186/s40561-024-00316-7
Cristina Dîrnu
Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Programul masteral Comportament Organizațional și Consiliere Psihologică