Reglarea emoțională în organizații

Experiențele emoționale ne influențează direct starea de bine, putând să o crească sau să o scadă. Dincolo de sănătatea emoțională, reglarea emoțională are un rol foarte important pentru relațiile interpersonale pe care le dezvoltăm, pentru funcționarea socială și pentru succesul nostru academic sau profesional.

Mai mult, atât activitatea noastră profesională, cât și organizațiile în care o desfășurăm au suferit și continuă să treacă prin procese profunde de schimbare, devenind din ce în ce mai complexe. Această realitate vine la pachet cu stres care, atunci când devine cronic, are un impact negativ asupra sănătății noastre fiziologice și psihologice (Dhabhar, 2009).

Ce este reglarea emoțională?

Construct psihologic complex, reglarea emoțională se referă la procesele pe care le folosim pentru a influența sau schimba propria experiență emoțională (sau pe a altora), precum și exprimarea acesteia. În esență, reglarea emoțională se bazează pe capacitatea de a recunoaște și înțelege emoțiile, de a le gestiona intensitatea și de a modifica răspunsurile emoționale provocate de stimuli din mediul intern sau extern, într-un mod adaptativ.

Strategii de reglare emoțională

Și totuși, cum ne putem regla emoțional? Unul dintre cele mai utilizate modele de reglare emoțională este modelul procesului de reglare emoțională al lui James Gross (Gross & John, 2003). Acesta postulează că reglarea emoțională poate interveni în diferite puncte ale procesului de răspuns emoțional, ducând la diferite strategii de gestionare a emoțiilor. Sunt evidențiate cinci strategii de reglare emoțională, ce sunt axate ori pe antecedente, ori pe răspunsul emoțional:

1. Reglarea emoțională axată pe antecedente
   1. Selecția situației – implică alegerea sau evitarea în mod activ a contextelor sau interacțiunilor care pot provoca/minimiza reacții emoționale dorite/nedorite; spre exemplu, putem să alegem să petrecem mai mult timp cu colegii la cafea;
   2. Modificarea situației – dacă nu putem alege situația sau aceasta a fost deja aleasă, ce putem face este să modificăm mediul sau contextul pentru a-i schimba impactul emoțional. Spre exemplu, putem alege modificarea spațiului fizic sau, în cazul unui conflict la locul de muncă, putem aborda direct situația pentru rezolvarea acesteia;
   3. Folosirea atenției – într-un mod care modifică răspunsul emoțional. Aici intră strategii precum distragerea atenției de la emoție sau de la situație, mindfulness ș.a.
   4. Schimbarea/reevaluare cognitivă – presupune schimbarea înțelegerii unei situații, în sine, sau a resurselor pe care le avem la dispoziție pentru gestionarea acesteia, cu scopul de a modifica semnificația emoțională a contextului.
2. Reglarea emoțională axată pe răspuns – modularea răspunsului – încercarea de a schimba unul sau mai multe din răspunsurile fiziologice, comportamentale sau experiențiale la situația generatoare de emoții (spre exemplu, alegem să facem sport pentru gestionarea stresului).

De ce este important să ne reglăm emoțional la locul de muncă?

Emoțiile cu valență negativă (e.g. frică, furie, stres) pot afecta negativ performanța angajaților, motivația internă și chiar creativitatea (Ma, 2023; Montani et al., 2021). Astfel, în mediul profesional, unde cerințele emoționale și stresul sunt la ordinea zilei, reglarea emoțională devine crucială pentru sănătate și pentru performanță. În context organizațional, reglarea emoțională este din ce în ce mai recunoscut ca fiind un factor critic pentru starea de bine a angajaților, pentru creșterea satisfacției la locul de muncă, a performanței și pentru productivitatea generală a companiei.

În același timp, atunci când vorbim de locul de muncă, de cele mai multe ori, vorbim și de lucrul în echipă, unde empatia, colaborarea și comunicarea sunt esențiale. În echipe, este nevoie ca reglarea emoțională să se răsfrângă și asupra celorlalți astfel că, de multe ori ajungem să ne co-reglăm cu cei din jurul nostru, ceea ce poate duce la coeziunea echipei și la o stare de bine colectivă (Trumpold et al., 2021). Pe de altă parte, în lipsa unor strategii de gestionare a emoțiilor, se poate ajunge la epuizare emoțională, care are un impact asupra demotivației și implicării la locul de muncă, scăzând calitatea muncii în echipă (Welp et al., 2016).

În concluzie …

Reglarea emoțională este o abilitate critică atât în viața personală, dar și în organizații, având un impact profund asupra angajaților, a stării de bine a acestora, a performanței lor și a productivității companiei. Înțelegând modul în care angajații își gestionează stările emoționale, organizațiile pot îmbunătăți eficiența operațională.

La nivel individual, cu ajutorul reglării emoționale putem cultiva relații mai sănătoase și hrănitoare, ne putem îmbunătăți atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală, sporindu-ne reziliența în fața factorilor de stres cotidieni din ce în ce mai complecși.

 

 

Referințe

Dhabhar, F. S. (2009). Enhancing versus Suppressive Effects of Stress on Immune Function: Implications for Immunoprotection and Immunopathology. Neuroimmunomodulation, 16(5), 300–317. https://doi.org/10.1159/000216188

Gross, J. J., & John, O. P. (2003). Individual differences in two emotion regulation processes: Implications for affect, relationships, and well-being. Journal of Personality and Social Psychology, 85(2), 348–362. https://doi.org/10.1037/0022-3514.85.2.348

Ma, B., Zhou, Y., Lassleben, H., Ma, G., & Yang, R. (2023). Examining the mediating effects of motivation between job insecurity and innovative behavior using a variable-centered and a person-centered approach. Frontiers in Psychology, 14, 1284042. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1284042

Montani, F., Courcy, F., Battistelli, A., & De Witte, H. (2021). Job insecurity and innovative work behaviour: A moderated mediation model of intrinsic motivation and trait mindfulness. Stress and Health, 37(4), 742–754. https://doi.org/10.1002/smi.3034

Trumpold, K., Kern, M., & Zapf, D. (2021). Emotion Regulation and Service-Related Attitudes: Connecting Customer Orientation and Service Organization Identification with Customer Interactions. Journal of Service Management Research, 5(4), 270–286. https://doi.org/10.15358/2511-8676-2021-4-270

Welp, A., Meier, L. L., & Manser, T. (2016). The interplay between teamwork, clinicians’ emotional exhaustion, and clinician-rated patient safety: A longitudinal study. Critical Care, 20(1), 110. https://doi.org/10.1186/s13054-016-1282-9