„Măștile puterii” sau felul în care personalitățile disfuncționale distrug corporațiile

Psihopatologia, studiul tulburărilor psihice și a comportamentelor dezadaptative, se extinde dincolo de cabinetul clinic al unui psiholog. În context organizațional, prezența trăsăturilor patologice (de la narcisism și machiavelism, până la psihopatie) poate avea efecte profunde asupra mult cunoscutului leadership, asupra sănătății mintale a angajaților și a sănătății organizaționale, în general.

Psihopatologia la birou

În organizații, psihopatologia poate lua foarte multe forme, dar de cele mai multe ori este prezentă în cadrul funcțiilor de conducere, în cazul indivizilor cu tendințe manipulative. Triada întunecată (psihopatie, narcisism și machiavelism) prezintă o imagine de ansamblu în înțelegerea acestor trăsături în rândul angajaților și în felul în care pot ele influența comportamentele în cadrul companiei (Paulhus & Williams, 2002). Chiar și la nivele subclinice, aceste trăsături pot crea perturbări semnificative în rândul angajaților.

Persoanele care prezintă astfel de trăsături în organizații manifestă, totodată, o lipsă a empatiei, prezența impulsivității și o nerespectare inerentă a normelor etice (Babiak et al., 2010). Conform lui Camgoz și Ekmekci (2021), acest tip de indivizi își folosesc farmecul și abilitățile de manipulare pentru a câștiga putere, adesea angajându-se în practici înșelătoare, care erodează integritatea organizațională.

Mecanismele psihologice ale psihopatologiei în corporații

Psihopatologia influențează comportamentul organizațional prin intermediul mai multor mecanisme psihologice, precum:

1. Distorsiuni la nivel cognitiv: Persoanele cu trăsături psihopatice raționalizează adesea comportamentul neetic, văzând înșelăciunea și exploatarea drept necesare pentru atingerea succesului (Camgoz & Ekmekci, 2021).
2. Deficite emoționale: Lipsa empatiei și superficialitatea emoțională împiedică psihopații corporativisă formeze relații autentice, fapt ce îi face pe aceștia foarte pricepuți în manipularea celor din jurul lor (Camgoz & Ekmekci, 2021).
3. Impulsivitate și asumarea unor riscuri mărețe: Mulți lideri psihopați se angajează în luarea unor decizii nechibzuite, prioritizând câștigul personal pe termen scurt, în locul sănătății organizaționale pe termen lung (Mesly & Maziade, 2013).
4. Farmec superficial și grandiozitate: Persoanele cu aceste trăsături sunt deseori carismatice, folosindu-și încrederea în sine pentru a masca lipsa de onestitate și incompetența (Rosenthal & Pittinsky, 2006).

Impactul psihopatologiei asupra angajaților și a culturii organizaționale

În momentul în care indivizii ce prezintă trăsături psihopatice ocupă roluri de conducere în organizații, consecințele în rândul angajaților pot fi severe. Studiile au asociat supravegherea abuzivă cu niveluri ridicate de stres la locul de muncă, anxietate și chiar depresie clinică (Oyewunmi et al., 2018). Angajații care lucrează direct cu astfel de manageri raportează adesea sentimente de alienare, incertitudine și chiar burnout, cauzate de impredictibilitate și de manipularea expusă de supervizori.

Psihopatologia în organizații poate crea, de asemenea, un efect în lanț, încurajând o cultură a fricii și neîncrederii. Angajații pentru care valorile etice sunt esențiale la locul de muncă fie se vor conforma mediului toxic, fie vor părăsi organizația, fapt ce va duce la o retenție de personal mare și la o scădere în ceea ce privește productivitatea (Camgoz & Ekmekci, 2021). De asemenea, în astfel de medii bullying-ul este și el prezent adeseori.

Psihopatia corporatistă și disfuncții în rândul organizației

Pe lângă efectele evidente în rândul angajaților, psihopatologia la nivel corporatist poate avea implicări majore în stabilitatea organizației. Activități frauduloase, gestionarea financiară defectuoasă și încălcările etice sunt frecvente în aceste companii (Camgoz & Ekmekci, 2021). Un exemplu celebru este scandalul companiei Enron, în care directorii executivi au manipulat situatiile financiare pentru câștiguri personale, conducând la unul dintre cele mai mari colapsuri corporative din istorie. Cazul evidențiază modul în care psihopatia corporativă necontrolată poate distruge chiar și cele mai puternice organizații.

Mai mult decât atât, aceste persoane adoptă adesea un stil de leadership pseudo-transformațional, părând vizionari și inspiraționali, în timp ce îi manipulează în secret pe ceilalți pentru câștig personal (Camgoz & Ekmekci, 2021). Acest tip de leadership poate produce un succes de scurtă durată al companiei, însă pe termen lung doar stimulează instabilitatea și dezamăgirea în rândul angajaților.

Gestionarea psihopatologiei

Cum putem, totuși, să gestionăm sau să prevenim disfuncțiile provocate de aceste trăsături psihopatologice? Ei bine, recunoașterea acestor trăsături, încă de la bun început, ar putea fi un prim pas:

1. Lipsa unei profunzimi emoționale: prezintă emoții exagerate sau nesincere.
2. Tactici manipulative: gaslighting, viclenii și prezența unor jocuri de putere pentru a-i controla pe alții.
3. Încălcări etice: ignorarea politicilor, regulilor sau a standardelor legale.
4. Carismă superficială: un farmec fără substanță, utilizat doar pentru manipulare și nu pentru a-i inspira pe alții.

Pentru a reduce efectul acestor trăsături, organizațiile ar trebui să implementeze măsuri proactive:

1. Utilizarea unor teste validate, pentru a evalua și identifica trăsăturile ridicate, ce pot avea un impact major în liderii potențiali (Steverson, 2020).
2. Implementarea unor training-uri ce consolidează transparența, integritatea și deciziile etice.
3. Încurajarea angajaților să raporteze comportamentele non-etice, fără să le fie teamă.
4. Asigurarea accesului angajaților la resurse psihologice pentru a face față stresului la locul de muncă.

Concluzie

Psihopatologia în context organizațional reprezintă o problemă uriașă, ce necesită o atenție urgentă. Prezența acestor trăsături în rândul rolurilor de conducere poate cauza o disfuncție la nivel organizațional. Iar aceasta poate duce, mai departe, la o lipsă a încrederii, distrugând astfel sănătatea mintală a angajaților și, în final, preliclitând succesul organizațional. Prin consolidarea unui program de conducere bazat pe etică, care promovează conștientizarea sănătății mentale și care implementează măsuri preventative, companiile ar putea crea medii de lucru mult mai sănătoase și viabile.

 

 

Bibliografie

Babiak, P., Neumann, C. S., & Hare, R. D. (2010). Corporate psychopathy: Talking the walk. Behavioral Sciences & the Law, 28(2), 174–193.

Camgoz, S. M., & Ekmekci, O. T. (2021). Destructive leadership and management hypocrisy: A critical perspective on corporate psychopaths. Emerald Publishing Limited.

Mesly, O., & Maziade, R. (2013). Bankers and functional psychopathy: The risk of losing everything. The Journal of Wealth Management, 16 (1), 33-48.

Oyewunmi, O. A., Akinnusi, D. M., & Oyewunmi, A. E. (2018). Of predators and preys: Corporate psychopathy and employee burnout as parallels. Periodica Polytechnica Social and Management Sciences, 26(2), 149–156

Paulhus, D. L., & Williams, K. M. (2002). The dark triad of personality: Narcissism, Machiavellianism, and psychopathy. Journal of Research in Personality, 36(6), 556–563.