Importanța somnului pentru starea emoțională în adolescență

I

Faptul că somnul este esențial pentru funcționarea noastră este un fapt deja bine cunoscut. Pe lângă funcția sa vitală, somnul este important și pentru calitatea vieții, performanță și, așa cum vom vedea în continuare, pentru starea afectivă a oamenilor. Odată cu înaintarea în vârstă și cu acumularea de noi responsabilități și interese, tinerii tind să neglijeze odihna, fapt care are efecte negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung (Colrain & Baker, 2011). În acest articol, vom trece în revistă rezultatele unei meta-analize (Short et al., 2020) care a avut ca scop investigarea relației dintre somnul insuficient și starea afectivă în cazul adolescenților.

Sleepy teenagers are grumpy teenagers: relația dintre somn și afect

Adolescența este vârsta schimbărilor, iar somnul nu reprezintă o excepție. Spre exemplu, adolescenții tind să adoarmă mai târziu pe măsură ce înaintează în vârstă (Crowley et al., 2007). În acest context, programul de școală care începe, în general, dimineață devreme și apariția unor noi provocări și responsabilități pentru adolescenți și adulții tineri creează un context de risc pentru dezvoltarea unor obiceiuri de somn nesănătoase, cum ar fi somnul de o durată prea redusă.

Short et al. (2020) au derulat o meta-analiză prin intermediul căreia au investigat relația dintre durata somnului și starea afectivă la adolescenți. Autorii au identificat 74 de studii, cu un total de 361,505 adolescenți, iar 73 de studii au fost adecvate pentru a fi incluse în meta-analiză. Principalele variabile dependente au fost afectul pozitiv, afectul negativ, depresia, anxietatea și furia.

Datele din studiile incluse în analiză au fost colectate pe eșantioane din America de Nord, Asia, Australia, Noua Zeelandă și Europa. Din păcate, pentru restul regiunilor, nu există suficiente date, aceasta fiind o limită relevantă a literaturii pe acest subiect: adolescenții din aceste zone geografice nu pot beneficia de intervenții ancorate în știință, întrucât nu se cunoaște exact efectul pe care somnul insuficient îl are asupra stării lor emoționale.

Per total, rezultatele meta-analizei relevă existența unei relații semnificative între durata somnului și starea afectivă. Somnul insuficient crește cu 55% șansele ca adolescenții să aibă probleme emoționale.

Cel mai puternic efect observat a fost în cazul relației dintre somnul insuficient și lipsa afectului pozitiv. Conform rezultatelor, adolescenții care nu dorm suficient experimentează o dublare a riscului de a simți emoții pozitive reduse. Așadar, experimentarea unor emoții negative nu este singurul și nici cel mai puternic risc atunci când vine vorba de nerespectarea recomandărilor specialiștilor în legătură cu nevoile minime de somn. În lumina acestui rezultat, autorii propun anhedonia (e.g., incapacitatea de a simți plăcere și emoții pozitive) ca potențial mecanism explicativ al relației dintre lipsa de somn și tulburările afective.

Durata somnului crește, de asemenea, șansele ca adolescenții să trăiască stări emoționale negative în sens general (i.e., variabila negative mood). La nivelul stărilor negative specifice care sunt influențate de durata somnului, în ordinea mărimii efectelor, acestea sunt: furia, starea depresivă și anxietatea.

Intensitatea relației dintre durata somnului și starea emoțională a fost moderată de mai multe variabile. În studiile incluse în meta-analiză, au fost utilizate metode diferite de măsurare a duratei somnului, anume: chestionare, studii tip jurnal, actigrafie (o metodă non-invazivă de măsurare a duratei și calității somnului, folosind un aparat tip brățară) și polisomnograf (metodă de evaluare folosită de obicei într-un laborator, în prezența unei echipe medicale, care presupune conectarea pacientului la diverși senzori pe durata somnului).

Cele mai puternice efecte au fost înregistrate în studiile în care a fost folosit polisomnograful, urmate de chestionare și actigrafie, magnitudinea cea mai scăzută a efectului fiind înregistrată în urma analizării studiilor care au folosit înregistrările în jurnal. Autorii au explicat aceste diferențe ținând cont de validitatea și fidelitatea măsurării: polisomnograful este o metodă cu o acuratețe ridicată și cu feedback imediat (i.e., starea afectivă poate fi măsurată chiar după trezire, fără a interveni alte variabile între timp). De asemenea, studiile incluse în meta-analiză în care a fost folosit polisomnograful au fost experimentale, fiind posibilă o influență a designului mai degrabă decât a instrumentului de evaluare.

Așa cum am anticipat, designul experimental a moderat relația dintre durata somnului și afect, studiile în care a fost utilizat acest design înregistrând cea mai mare magnitudine a mărimii efectului, urmate de designul longitudinal și apoi de cel cross-secțional.

Intensitatea relației dintre variabile a fost influențată și de regiunea în care au fost colectate datele. Cele mai puternice efecte au fost în eșantioanele din America de Nord, iar cele mai slabe (însă, totuși, semnificative) în Asia. Aceste rezultate pot indica un impact al culturii asupra efectelor somnului asupra stării afective, dar nu neagă prevalența ridicată a acestui fenomen.

Concluzie

Aceste rezultate, pe lângă relevanța lor teoretică, sunt esențiale pentru specialiștii care lucrează cu adolescenți. Investigarea problemelor de somn poate fi un punct de plecare în încercarea de a înțelege de ce un tânăr cu care lucrăm experimentează stări afective negative sau lipsa afectului pozitiv. De asemenea, aceste rezultate scot din nou în lumină importanța conștientizării și a prevenției tulburărilor de somn. Într-un moment al vieții în care tinerii învață să fie autonomi și să își gestioneze timpul pe cont propriu, aceștia pot neglija importanța somnului și de aceea e necesar ca adulții din jurul lor să îi încurajeze să aloce suficient timp pentru odihnă și să dezvolte obiceiuri sănătoase atunci când vine vorba de somn.

Referințe

Short, M. A., Booth, S. A., Omar, O., Ostlundh, L., & Arora, T. (2020). The Relationship Between Sleep Duration and Mood in Adolescents: A systematic review and meta-analysis. Sleep Medicine Reviews, 101311. https://doi.org/10.1016/j.smrv.2020.101311

Colrain, I. M., & Baker, F. C. (2011). Changes in Sleep as a Function of Adolescent Development. Neuropsychology Review, 21, 5–21. https://doi.org/10.1007/s11065-010-9155-5

Crowley, S. J., Acebo, C., & Carskadon, M. A. (2007). Sleep, circadian rhythms, and delayed phase in adolescence. Sleep Medicine, 8(6), 602–612. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2006.12.002

Adelina Neagu

Absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației și a programului de masterat Sănătate Ocupațională și Performanța Resursei Umane, ambele din cadrul Universității București. Este preocupată de evaluarea psihologică și educațională, în special de reacțiile candidaților în urma procesului de selecție și de rolul emoțiilor în formarea acestor percepții.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR