Transformarea poate fi dificilă pentru oricine. Când mediul de lucru, relațiile cu colegii și echilibrul dintre viața personală și cea profesională sunt complet schimbate, impactul este simțit profund. În acest sens, pandemia a adus provocări majore pentru toți angajații, însă lucrătorii din domeniul sănătății, în special cei din spitale, care au gestionat cazurile de COVID, au fost supuși unor presiuni extraordinare. În acest articol, vom examina succint modul în care pandemia a afectat această categorie de angajați.
Sănătatea mintală a angajaților de sănătate în contextul COVID
Aymerich et al. (2022) au investigat meta-analitic prevalența problemelor de sănătate mintală raportate de angajații din sănătate, analizând 239 de articole publicate de la începutul pandemiei de COVID-19 și până în martie 2021, cu un total de 271.319 de participanți.
Respondenții au raportat niveluri considerabile ale problemelor de natură psiho-emoțională. Mai specific, 33% au raportat simptome de depresie, 42% au manifestat simptome de anxietate, 40% au experimentat stres acut, 32% au prezentat simptome post-traumatice, 42% au suferit de insomnie, iar 37% au fost afectați de burnout.
Conform autorilor, este posibil ca impactul COVID-19 asupra sănătății mintale a personalului medical să fie chiar mai intens decât ne-am fi așteptat, aceștia subliniind importanța studierii continue și acționării asupra acestor probleme.
Rezultate similare au fost obținute de Da Silvia Neto et al. (2021). Această meta-analiză a inclus 19 studii, cu un total de 7102 angajați din domeniul sănătății. Conform rezultatelor, echipele de medici chirurgi au înregistrat niveluri mai ridicate ale anxietății și depresiei în pandemie decât înainte de începerea acesteia. De asemenea, echipele implicate direct în tratamentul pacienților au avut niveluri mai crescute ale anxietății, în comparație cu angajații din zona administrativă. Aceste rezultate întăresc ideea conform căreia personalul care a fost în „linia întâi” în pandemie este cel mai afectat de această perioadă.
Factori de risc pentru burnout în perioada COVID-19
Galanis et al. (2021) au investigat incidența burnout la o categorie specifică de angajați din domeniul sănătății: asistenții medicali. Asistenții medicali au un rol deosebit în îngrijirea pacienților, oferindu-le acestora și aparținătorilor confort emoțional și compasiune, pe lângă ajutorul medical propriu-zis. Așadar, nu este de mirare că, prin rolul lor apropiat de pacienți, aceștia au resimțit la rândul lor intens pandemia de COVID-19 și efectele sale.
Meta-analiza a inclus 16 studii, cu un total de 18935 de participanți, asistenți medicali. A fost investigată incidența pe fiecare dintre cele trei componente ale burnout. Prevalența aproximativă a fost de 34% pentru epuizare emoțională (engl. emotional exhaustion), 13% pentru depersonalizare (engl. depersonalization), respectiv 15% pentru derealizare (engl. lack of personal accomplishment).
Au fost înregistrate diferențe de gen în ceea ce privește burnoutul. Femeile au înregistrat scoruri mai mari la componenta de epuizare emoțională, în timp ce bărbații au avut niveluri mai ridicate ale depersonalizării și derealizării. Alte diferențe demografice înregistrate au fost vârsta, persoanele tinere fiind mai afectate, respectiv nivelul educațional, persoanele cu educație mai înaltă raportând un nivel mai intens de burnout.
În ceea ce privește factorii de risc, aceștia au provenit din două surse: personal și ocupațional. Pe plan personal, asistenții medicali cu un suport social scăzut și cei care au lucrat mai multe ore în ariile de carantină din spital au fost mai afectați. De asemenea, cei care au avut în jurul lor persoane apropiate (rude, prieteni) infectate cu COVID-19, cei care și-au perceput apropiații ca nefiind pregătiți să facă față pandemiei și asistenții care au perceput acest virus ca fiind o amenințare puternică s-au aflat într-o categorie de risc de burnout în perioada pandemică.
Pe plan ocupațional, principalii factori de risc au fost: mediul de muncă riscant (e.g., terapie intensivă, secții COVID); lipsa de resurse materiale și umane la locul de muncă; lipsa de training și de auto-eficacitate percepută în a trata pacienți COVID; volumul de muncă crescut; incapacitatea percepută de a se proteja de virus.
Așadar, asistenții medicali au avut niveluri ridicate de burnout în pandemie, iar factorii de risc au fost atât individuali, cât și organizaționali. Este important ca specialiștii în psihologie și sănătate mintală care lucrează cu asistenți medicali să ia în considerare factorii personali de risc, pentru a ajuta persoanele aflate în această categorie să fie echipate cu strategii de coping adecvate, respectiv pentru a propune schimbări la nivelul organizației, pentru a controla factorii ocupaționali, în scop de protecție a angajaților.
Concluzie
Există date în literatura de specialitate care indică o afectare a sănătății mintale a personalului medical în perioada pandemiei de COVID-19. Burnout este un fenomen cu urmări semnificative atât pentru angajați, cât și pentru companie și este important ca angajații în domeniul sănătății să fie sprijiniți, astfel încât să nu dezvolte simptome negative, sau să le gestioneze dacă ele au apărut deja de la începutul acestei perioade.
Referințe
Aymerich, C., Pedruzo, B., Pérez, J. L., Laborda, M., Herrero, J., Blanco, J., Mancebo, G., Andrés, L., Estévez, O., Fernandez, M., Salazar de Pablo, G., Catalan, A., González-Torres, M. Á. (2022). COVID-19 pandemic effects on health worker’s mental health: Systematic review and meta-analysis. European Psychiatry, 65(1), 1–8 https://doi.org/10.1192/j.eurpsy.2022.1
da Silva Neto, R. M., Benjamim, C. J. R., de Medeiros Carvalho, P. M., & Neto, M. L. R. (2021). Psychological effects caused by the COVID-19 pandemic in health professionals: A systematic review with meta-analysis. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry, 104, 110062. https://doi.org/10.1016/j.pnpbp.2020.110062
Galanis, P., Vraka, I., Fragkou, D., Bilali, A., & Kaitelidou, D. (2021). Nurses’ burnout and associated risk factors during the COVID-19 pandemic: A systematic review and meta-analysis. Journal of Advanced Nursing, 77(8), 3286–3302. https://doi.org/10.1111/jan.14839
Adelina Neagu
Absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației și a programului de masterat Sănătate Ocupațională și Performanța Resursei Umane, ambele din cadrul Universității București. Este preocupată de evaluarea psihologică și educațională, în special de reacțiile candidaților în urma procesului de selecție și de rolul emoțiilor în formarea acestor percepții.