Secretele joacă un rol important în viețile noastre, iar modul în care decidem să le păstrăm sau să le destăinuim poate avea consecințe semnificative. În acest articol, vom analiza impactul destăinuirii și al păstrării secretelor, examinând cum aceste alegeri influențează oamenii și relațiile dintre aceștia.
Efecte interpersonale ale destăinuirii
Există situații în care a discuta cu alte persoane lucruri intime despre noi pot avea efecte benefice considerabile. De exemplu, Chaudoir și Fisher (2010) sugerează că, în situațiile în care persoanele cu identități stigmatizate (e.g. orientare sexuală) aleg să comunice despre identitățile lor, pot apărea efecte pozitive nu doar la nivel individual și relațional, ci și societal, scăzând stigma asociată cu identitatea respectivă.
Totuși, a ne destăinui secretele nu are întotdeauna efectele așteptate. Așa cum menționau Kelly și McKillop (1996), persoanele cărora le comunicăm secretele noastre pot avea reacții negative. Mai mult decât atât, în situațiile în care secretele implică acțiuni percepute de cealaltă persoană ca fiind imorale, crește riscul ca persoana în care ne-am bazat încrederea să ne transmită secretul mai departe, din dorința de a ne pedepsi (Salerno & Slepian, 2022).
A ține secretele unei alte persoane afectează prin aceleași mecanisme ale gândurilor despre secret (engl. mind-wandering) și ale efortului de a păstra secretul (engl. concealing). În situațiile în care confidentul este apropiat de persoana care i-a destăinuit secretul, tinde să aibă adesea gânduri despre secret, fapt asociat cu intimitate mai crescută, însă și cu senzația de a fi împovărat de secret (Slepian & Greenaway, 2018).
Așadar, a ne destăinui secretele vine la pachet cu riscuri, așa cum sugerau și modelele de decizie menționate anterior. Însă ce se întâmplă atunci când ne ținem secretele pentru noi?
Efecte intrapersonale ale destăinuirii și păstrării secretelor
Studiile recente s-au focusat preponderent asupra efectului pe care păstrarea secretelor îl are asupra stării de bine a persoanelor. Una din liniile de cercetare a avut în vizor posibilitatea ca secretele să ne dea senzația fizică de „îngreunare”. Știți cum, atunci când trebuie să cărăm ceva, drumul ni se pare mai lung (Proffitt, 2006)? Se pare că atunci când o persoană se gândește la un secret de-al său, estimează că dealurile sunt mai abrupte decât atunci când se gândește la un eveniment neutru (Slepian et al., 2012) sau decât atunci când își destăinuie secretele (Slepian et al., 2014).
Conform lui Slepian et al. (2017), povara secretelor nu rezultă din interacțiunea cu alte persoane și din efortul propriu-zis de a ascunde informația, ci din gândurile legate de secret. Mai exact, în ordinea frecvenței, efortul legat de secrete îl depunem:
- ascunzând în absența cuiva (e.g. ștergerea de dovezi, cum ar fi e-mailuri);
- ascunzând în prezența cuiva (e.g. a fi atenți în timpul discuției pentru a nu ne da de gol);
- gândindu-ne la secret în prezența cuiva (i.e. ne gândim la secret în timpul conversației, dar nu depunem efortul de a îl ascunde);
- gândindu-ne la secret în absența cuiva (mind-wandering in absence), acesta din urmă fiind cel mai frecvent întâlnit fenomen și cu cele mai puternice efecte asupra well-beingului și a stării generale de sănătate (Slepian et al., 2017).
A fost studiat și efectul intraindividual al dezvăluirii secretelor. Conform rezultatelor publicate de Slepian și Moulton-Tetlock (2019), două aspecte cheie în procesul de dezvăluire a secretelor sunt suportul social și eficiența percepută a copingului. În situațiile în care participanții au primit un nivel ridicat de suport social în urma destăinuirii secretelor, aceștia au avut o percepție mai pozitivă despre eficiența copingului cu secretul, ceea ce a dus la o frecvență mai scăzută a gândurilor despre secret și, în final, la un nivel de well-being mai ridicat. În sens contrar, un nivel scăzut al suportului social a fost asociat cu o percepție mai negativă despre eficiența copingului, gândurile legate de secret devenind mai frecvente și nivelul de well-being scăzând. Așadar, similar cu modelul propus de Kelly și McKillop (1996), a avea o persoană potrivită căreia să îi povestim secretele noastre ar trebui să stea la baza deciziei legate de destăinuire.
Similar, Kelly et al. (2001) raportau insight-ul (înțelegerea mai profundă a secretului) ca fiind o strategie de destăinuire asociată cu afectul pozitiv. Atunci când o facem doar pentru catharsis (sau, cum mai este cunoscut, ca venting), destăinuirea nu are efecte asupra afectului pozitiv, însă corelează negativ, slab, dar semnificativ statistic cu afectul negativ. Așadar, deși ni se pare că „ne luăm o piatră de pe suflet”, este posibil ca efectele să nu fie cele dorite.
Concluzie
A ține un secret reprezintă o experiență cu care, cel mai probabil, toți oamenii se vor întâlni măcar o dată în viață; majoritatea persoanelor au cel puțin un secret pe care nu l-au împărtășit cu nimeni (Slepian et al., 2017). În acest articol, am detaliat câteva modele de decizie legate de păstrarea sau divulgarea secretelor personale și am amintit principalele efecte pe care efectul acestei decizii le au asupra persoanelor, atât la nivel individual, cât și interpersonal. Pentru a sumariza, decizia legată de păstrarea secretelor este una complexă și care trebuie să fie luată având în considerare efectele asupra sinelui, targetului și relației cu targetul, caracteristicile confidentului, scopul destăinuirii și natura secretului.
Referințe
Chaudoir, S. R., & Fisher, J. D. (2010). The disclosure processes model: understanding disclosure decision making and postdisclosure outcomes among people living with a concealable stigmatized identity. Psychological Bulletin, 136(2), 236–256. https://doi.org/10.1037/a0018193
Kelly, A. E., & McKillop, K. J. (1996). Consequences of revealing personal secrets. Psychological Bulletin, 120(3), 450–465. https://doi.org/10.1037/0033-2909.120.3.450
Kelly, A. E., Klusas, J. A., von Weiss, R. T., & Kenny, C. (2001). What is it about Revealing Secrets that is Beneficial? Personality and Social Psychology Bulletin, 27(6), 651–665. https://doi.org/10.1177/0146167201276002
Proffitt, D. R. (2006). Embodied perception and the economy of action. Perspectives on Psychological Science, 1(2), 110-122. https://doi.org/10.1111/j.1745-6916.2006.00008.x
Salerno, J. M., & Slepian, M. L. (2022). Morality, punishment, and revealing other people’s secrets. Journal of Personality and Social Psychology, 122(4), 606–633. https://doi.org/10.1037/pspa0000284
Slepian, M. L. & Moulton-Tetlock, E. (2019). Confiding secrets and well-being. Social Psychological and Personality Science, 10(4), 472-484. https://doi.org/10.1177/1948550618765069
Slepian, M. L., & Greenaway, K. H. (2018). The benefits and burdens of keeping others’ secrets. Journal of Experimental Social Psychology, 78, 220-232. https://doi.org/10.1016/j.jesp.2018.02.005
Slepian, M. L., Chun, J. S., & Mason, M. F. (2017). The experience of secrecy. Journal of Personality and Social Psychology, 113(1), 1-33. https://doi.org/10.1037/pspa0000085
Slepian, M. L., Masicampo, E. J., & Ambady, N. (2014). Relieving the burdens of secrecy: Revealing secrets influences judgments of hill slant and distance. Social Psychological and Personality Science, 5(4), 293-300. https://doi.org/10.1177/1948550613498516
Slepian, M. L., Masicampo, E. J., Toosi, N. R., & Ambady, N. (2012). The physical burdens of secrecy. Journal of Experimental Psychology: General, 141(4), 619-624. https://doi.org/10.1037/a0027598

Adelina Neagu
Absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației și a programului de masterat Sănătate Ocupațională și Performanța Resursei Umane, ambele din cadrul Universității București. Este preocupată de evaluarea psihologică și educațională, în special de reacțiile candidaților în urma procesului de selecție și de rolul emoțiilor în formarea acestor percepții.