La copii, interacțiunea cu secretele a fost studiată doar ca aptitudine (Anagnostaki et al., 2010), în timp ce la adulți, experiența secretelor este studiată ca fiind o povară.
După cum vom vedea în continuare, povara reiese din faptul că trebuie să ne gândim la o multitudine de aspecte: la impactul pe care secretul îl poate avea asupra relațiilor cu ceilalți, la consecințele destăinuirii, la presiunea care se pune pe noi să împărtășim informațiile. A ne gândi la secret în sine este doar începutul.
În timp ce unii autori au depus eforturi considerabile pentru a consolida ideea conform căreia secretele au efecte negative asupra noastră din cauza faptului că petrecem mult timp gândindu-ne la ele (Slepian et al., 2017), Bedrov și Gable (2023) au investigat care sunt, în mod specific, ariile experienței unui secret care îl fac să reprezinte o povară pentru persoana care îl păstrează. În continuare, vom detalia rezultatele obținute de Bedrov și Gable în 2023, vom prezenta pe scurt factorii rezultați în urma dezvoltării Secrecy Burden Scale, menționând de asemenea implicațiile și direcțiile de cercetare deschise de dezvoltarea acestui instrument de evaluare.
Așa cum au indicat și autorii, experiența secretelor a fost definită de la bun început ca fiind o povară. Linia de cercetare condusă de Slepian a început (Slepian et al., 2012) cu obiectivul de a muta atenția de pe efectele interpersonale, care au fost focusul în cercetările din secolul trecut (Kelly & McKillop, 1996), pe cele intrapersonale. Însă tratarea acestor două dimensiuni ca fiind separate este insuficientă. După cum vom observa din rezultatele studiului pe care îl discutăm în articolul prezent, aspectele interpersonale ale păstrării secretelor nu au impact doar asupra relației diadice, ci au o influență relevantă asupra stării de bine a persoanei care păstrează secretul.
Astfel de lucrări sunt importante pentru că ne permit să avem o privire mai clară și unitară asupra tuturor aspectelor legate de povara secretelor. De asemenea, ne pun la dispoziție metode de evaluare care cuprind întreg conceptul, aducând laolaltă caracteristici care au fost studiate anterior în mod separat, dar care interacționează între ele și se grupează în factori coerenți.
Autorii au folosit două surse principale de informare pentru a construi acest instrument de evaluare. În primul rând, s-au bazat pe eforturile anterioare de a defini și măsura povara asociată secretelor. Ulterior, au derulat o serie de interviuri cognitive, în care au discutat cu persoane care țineau în mod activ secrete. Scala finală este alcătuită din 18 itemi, fiecare referindu-se la un aspect specific legat de experiența păstrării propriilor secrete ascunse de alte persoane.
Pentru a testa calitățile psihometrice ale scalei, autorii au derulat trei studii, principalele analize incluse fiind analiza factorială exploratorie, validitate convergentă și discriminatorie, analiză factorială confirmatorie și validitate predictivă.
Rezultatele din toate cele trei studii susțin validitatea unui model al poverii secretelor alcătuit din patru factori:
Impactul personal zilnic (Daily personal Impact)
Prima fațetă, alcătuită din opt itemi, se referă la acele particularități ale experienței secretelor care se reflectă în starea noastră zilnică și care implică derularea unor acțiuni și fenomene fie rezultate din experiența secretului (i.e. ruminație, stres, efort investit, dificultatea percepută a păstrării secretului, gânduri care produc distragere), fie necesare pentru păstrarea secretului (minciuni, ajustarea vieții, evitarea situațiilor sociale).
Impactul personal zilnic este una dintre cele două fațete care se apropie cel mai mult de felul în care a fost definit și studiat conceptul de mind-wandering (Slepian et al., 2017). Așadar, nu este surprinzător faptul că această este relaționată negativ cu percepția legată de eficiența copingului și, de asemenea, corelează pozitiv cu distresul psihologic, singurătatea și inautenticitatea. Mai mult decât atât, nivelul poverii cauzat de Impactul personal zilnic a prezis inautenticitatea la un interval de două săptămâni, ceea ce poate fi explicat de faptul că această primă fațetă a poverii secretelor include itemi despre comportamente lipsite de onestitate.
Consecințe personale anticipate (Anticipated consequences for self)
A doua fațetă este compusă din patru itemi care acoperă un set de consecințe dificile pe care o persoană le poate avea în vedere atunci când se gândește la dezvăluirea unui secret, și anume purtarea unei conversații dificile cu cineva, afectarea propriei reputații, schimbarea vieții sale în bine sau în rău, respectiv alte consecințe pozitive sau negative nespecificate.
Conform rezultatelor corelaționale, această fațetă este relaționată negativ cu starea de bine (flourishing), suportul social și percepția legată de eficacitatea copingului cu secretele, respectiv pozitiv cu distresul psihologic, singurătatea și inautenticitatea. Mai mult decât atât, a prezis inautenticitatea și simptomele de anxietate și depresie la un interval de două săptămâni. Dintre toate cele patru fațete, cea legată de Consecințele personale anticipate este singura care a avut relații semnificative statistic cu toate variabilele incluse în studiu. Acest lucru se poate datora faptului că, din perspectiva conținutului, este cea mai generală și pervazivă, referindu-se la aspecte variate și nespecifice ale vieții.
Impactul asupra relației (Relationship impact)
A treia fațetă din model este prima care se referă în mod specific la aspectele interpersonale ale experienței secretelor. Este alcătuită din trei itemi care măsoară autenticitatea, distanța resimțită față de ceilalți și dificultatea interacțiunilor cu celălalt.
La nivel corelațional, impactul asupra relației este asociat negativ cu starea de bine (flourishing) și cu percepția legată de eficacitatea copingului, respectiv pozitiv cu distresul și cu singurătatea. Mai mult decât atât, dintre toate cele patru fațete, Impactul asupra relației a prezis cel mai puternic schimbările în simptomele de anxietate și depresie la un interval de două săptămâni, fiind, de asemenea, pe locul doi pentru efectul în inautenticitate. Aceste rezultate pun în lumină factorul interpersonal al experienței secretelor, care, dacă va fi studiat separat în viitor pentru a îi fi mai clar cunoscute efectele, ne poate apropia de o înțelegere mai profundă a poverii secretelor și a felului în care ea ne afectează viața.
Presiunea de a confesa (Pressure to reveal)
A patra fațetă se referă la presiunea de a împărtăși secretul cu o altă persoană. Mai specific, cei trei itemi incluși în această fațetă se referă la vinovăția resimțită din cauza păstrării secretului, la sentimentul de obligație de a destăinui și la existența unei așteptări de a comunica despre subiectul secretului (pentru că ține de un topic care este de obicei discutat cu acea persoană). Așadar, fațeta nu se referă la existența unei presiuni propriu-zise venite din exterior, ci la percepția persoanei despre necesitatea destăinuirii.
Acest factor este relaționat pozitiv cu inautenticitatea și cu distresul psihologic, respectiv negativ cu percepția eficacității copingului. Un rezultat interesant este legat de relația dintre Presiunea de a confesa și anxietate, depresie, respectiv inautenticitate în cele două momente ale măsurării: prima măsurătoare, adică T1, respectiv a doua măsurătoare, T2, la două săptămâni distanță. Factorul Presiunea de a confesa corelează semnificativ pozitiv cu anxietatea, depresia și inautenticitatea în ambele măsurători, însă în urma unei analize de regresie în care autorii au controlat pentru nivelul T1 al celor trei variabile, aceste relații au devenit nesemnificative. Altfel spus, atunci când autorii au controlat pentru nivelul inițial al anxietății, depresiei și inautenticității, Presiunea de a confesa nu a avut efecte semnificative asupra celor trei variabile în T2.
Explicația propusă de autori pentru aceste rezultate este legată de senzația de autonomie. Mai specific, în momentul în care oamenii se gândesc la presiunea de a își împărtăși secretele, simt că își pierd autonomia legată de informațiile pe care le expun celorlalți, iar acest lucru afectează starea de bine și sănătatea mentală a persoanei, însă acest efect apare doar pe moment și se disipează în timp. Dacă se va dovedi că acest fenomen este replicabil, acest factor ar putea fi folosit pentru a înțelege mai profund efectele de moment ale poverii secretelor, atunci când ne așteptăm ca ele să apară imediat după focusarea pe secretul ținut.
Considerații finale
Această nouă definire a poverii secretelor nu vine în pofida eforturilor anterioare de înțelegere a fenomenului, ci din contră, are efectul de a le sintetiza și completa pentru o mai bună înțelegere a experienței păstrării unui secret.
Felul în care sunt formulați itemii acestei scale, relațiile scalei cu unele deja existente și folosite pentru a măsura experiența secretelor, dar și relațiile dintre Secrecy burden scale și variabile legate de starea de bine și de sănătatea mentală apropie această definire a poverei secretelor de conceptul de mind-wandering. A cunoaște faptul că gândurile frecvente legate de secret au efecte mai puternice asupra sănătății mentale a persoanelor decât efortul propriu-zis de a ascunde secretul de alte persoane (Slepian et al., 2017) a reprezentat un progres deosebit pentru înțelegerea experienței secretelor. A înțelege că gândurile frecvente legate de secrete vin din patru mari arii de conținut, care sunt relaționate între ele dar totuși distincte, este un pas important în studierea acestui concept.
Sunt secretele o povară? Deja acest lucru ne este suficient de clar. De unde exact vine povara? Studiul despre care am discutat oferă un răspuns detaliat la această întrebare. Cum ne afectează fiecare aspect al poverii, ce tip de intervenții pot fi utile pentru fiecare caracteristică în parte, cum evoluează ele în timp? Studiile viitoare vor putea veni cu răspunsuri pentru aceste întrebări din urmă, având acum la dispoziție un instrument de evaluare care să surprindă conceptul de povară a secretelor în întregimea lui.
Referințe
Anagnostaki, L., Wright, M. J., & Bourchier-Sutton, A. J. (2010). The semantics of secrecy: Young children’s classification of secret content. The Journal of Genetic Psychology, 171(4), 279-299. https://doi.org/10.1080/00221325.2010.493186
Bedrov, A., & Gable, S. L. (2023). How Much Is It Weighing on You? Development and Validation of the Secrecy Burden Scale. Personality and Social Psychology Bulletin, 0(0). https://doi.org/10.1177/01461672231172387
Kelly, A. E., & McKillop, K. J. (1996). Consequences of revealing personal secrets. Psychological Bulletin, 120(3), 450–465. https://doi.org/10.1037/0033-2909.120.3.450
Slepian, M. L., Chun, J. S., & Mason, M. F. (2017). The experience of secrecy. Journal of Personality and Social Psychology, 113(1), 1-33. https://doi.org/10.1037/pspa0000085
Slepian, M. L., Masicampo, E. J., Toosi, N. R., & Ambady, N. (2012). The physical burdens of secrecy. Journal of Experimental Psychology: General, 141(4), 619-624. https://psycnet.apa.org/doi/10.1037/a0027598
Adelina Neagu
Absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației și a programului de masterat Sănătate Ocupațională și Performanța Resursei Umane, ambele din cadrul Universității București. Este preocupată de evaluarea psihologică și educațională, în special de reacțiile candidaților în urma procesului de selecție și de rolul emoțiilor în formarea acestor percepții.