Sub umbrela semantică a termenului de schimbare se află și ceea ce este de mare interes pentru domeniul sănătății, cu precădere al sănătății mentale. Este vorba despre implicarea tehnologiei AI în tratamentul tulburărilor mintale și chiar în diagnosticul lor, ceva la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu câteva decade.
Această schimbare nu a fost/este chiar atât de simplă. Dacă oamenii vor folosi cu încredere aceste instrumente pentru sănătatea lor mintală, este esențial să evaluăm transparența și calitatea practicilor de date ale acestor aplicații (O’Loughlin et al., 2019).
Specialiștii în sănătate mintală au nevoie de orientări metodologice pentru cercetare și implementare practică, afirmă un recent studiu din Nature publicat chiar în luna august a acestui an. Autorii declară scopul de a promova calitatea metodologică, dovezile și implementarea pe termen lung a inovațiilor tehnice în sistemul de sănătate. Acest consens de experți se bazează pe un proces iterativ și oferă o imagine de ansamblu asupra ghidurilor actuale de ultimă generație și recomandărilor practice cu privire la cele mai relevante subiecte în evaluarea și intervenția în domeniul sănătății mintale electronice. Acoperă trei obiective, adică dezvoltarea, specificul studiului și evaluarea intervenției (Seiferth et al., 2023).
Sistemele de sănătate din întreaga lume sunt provocate să ofere ajutor psihologic din cauza mai multor bariere și provocări individuale și sociale. Aceste provocări includ Seiferth et al., 2023:
- disparitățile în domeniul sănătății,
- infrastructură insuficientă,
- deficitul de forță de muncă,listele lungi de așteptare (Adair et al., 2005 citat în Seiferth et al., 2023 ),
- stigmatizarea și nevoia percepută scăzută(Schulte et al., 2020 citat în Seiferth et al., 2023).
Există un decalaj uriaș de tratament în îngrijirea sănătății mintale în țările în curs de dezvoltare, cu venituri mici și medii. Potrivit OMS, există un decalaj de tratament de 76%-85% în țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește tulburările mintale. Potrivit Național Mental Health Survey, în India, decalajul de tratament raportat pentru orice tulburare mintală este de până la 83%. Un deficit uriaș de profesioniști în domeniul sănătății mintale cu mult sub normele specificate și o distribuție inechitabilă a resurselor fac decalajul mai proeminent (Singh, 2023).
Avantaje ale aplicațiilor AI
Capacitatea ChatGPT și a altor aplicații chatbot bazați pe inteligență artificială de a genera răspunsuri de calitate umană poate oferi companie, sprijin și terapie pentru persoanele care au probleme cu accesibilitatea și durata în termeni de timp, distanță și finanțe. Ușurința, comoditatea și simularea de a vorbi cu o altă ființă umană fac din această o aplicație superioară pentru furnizarea de psihoterapii. ChatGPT și chatboții bazați pe inteligență artificială sunt programați și antrenați cu cunoștințe vaste despre condițiile psihiatrice și răspund cu empatie. Cu toate acestea, ei nu pot diagnostica anumite afecțiuni de sănătate mintală și nu pot oferi detalii despre tratament în mod fiabil și precis.
Astfel, AI și interfețele digitale apar caă alternative viabile pentru reducerea acestui decalaj și pentru a face diagnosticul și tratamentul psihiatric mai accesibil (Singh, 2023).
Deși există mult entuziasm asociat cu utilizarea AI în diferite acțiuni mintale, există mai multe îngrijorări în utilizarea sa. Pentru început, ChatGPT și alte aplicații AI pot fi antrenate și sunt instruie cu informații bazate pe web și pot fi folosite în tehnica de a învăța prin întărire cu feedback uman. Dacă nu există pregătire cu răspunsuri adecvate și de pe site-uri autentice, se pot oferi informații greșite privind afecțiunea și sfaturi neadecvate, care pot fi potențial dăunătoare persoane cu probleme mintale (Singh, 2023).
Limite ale aplicațiilor AI
Terapeuții sunt încă sceptici în ceea ce privește prescrierea asistenței mintale digitale, deoarece se percep că nu sunt suficient de pregătiți în acest domeniu și nu au cunoștințe despre tehnologiile validate și accesibile pentru diferite grupuri de pacienți (Mendes-Santos et al., 2022).
- există incertitudine cu privire la impactul pe care abordările digitale l-ar putea avea asupra relației terapeutice (Atik et al., 2022),
- nefiind familiarizați cu noile evoluții tehnologice,, utilizatorii se confruntă cu dificultăți în a distinge intervențiile mai rare, bazate pe dovezi, printre multitudinea de oferte de sănătate și bunăstare (de Witte et al., 2021).
- domeniul de cercetare este, de asemenea, inconsecvent în ceea ce privește terminologia, ceea ce duce la o comunicare greșită cu utilizatorii și părțile interesate (Smoktunowicz et al. 2020).
Concluzii:
Am văzut că subiectul este unul încă destul de controversat. În analizele meta-analitice s-a arătat că majoritatea aplicațiilor pentru sănătate mintală electronică au performanțe reduse în ceea ce privește securitatea și transparența datelor (O’Loughlin et al., 2019), calitatea metodologică și ratele de uzură (Hennemann et al., 2018).
Deși SE pare că limitele sunt mai numeroase decât avanrajele, să nu fim pesimiști. Cu toate acestea, domeniul evoluează, iar cadrele de evaluare a aplicațiilor (Torous et al., 2019) și glosarele comune (Smoktunowicz et al., 2020) au fost dezvoltate pentru a depăși astfel de limitări și pentru a crește calitatea metodologică.
Mai mult, există o nevoie clară de a reglementa și monitoriza aplicațiile bazate pe inteligență artificială. Asociația Americană de Psihiatrie (APA) a formulat un grup operativ de psihiatrie digitală pentru a evalua și monitoriza AI și aplicațiile legate de sănătatea mintală pentru eficacitatea, tolerabilitatea, siguranța și potențialul lor de a oferi îngrijiri de sănătate mintală (Zagorski, 2023).
Modelul de evaluare a aplicației APA a fost adoptat și replicat de mai multe alte organizații de asistență medicală, de exemplu, Divizia de psihiatrie digitală și BIDMC de la Universitatea Harvard Evaluarea aplicației, Modelul de evaluare a aplicației Health Navigator și instrumentele de evaluare, Departamentul de Sănătate și Igienă Mintală din NYC: Aplicația NYC Well Consilier, ca să numim doar câteva.
Bibliografie:
Atik, E., Schückes, M. & Apolinário-Hagen, J. Patient and therapist expectations for a blended cognitive behavioral therapy program for depression: qualitative exploratory study. JMIR Ment. Health 9, e36806 (2022).
de Witte, N. A. J. et al. Online consultations in mental healthcare during the COVID-19 outbreak: an international survey study on professionals’ motivations and perceived barriers. Internet Interv. 25, 100405 (2021)
Mendes-Santos, C., Nunes, F., Weiderpass, E., Santana, R. & Andersson, G. Understanding mental health professionals’ perspectives and practices regarding the implementation of digital mental health: qualitative study. JMIR Form. Res. 6, e32558 (2022).
Hennemann, S., Farnsteiner, S. & Sander, L. Internet- and mobile-based aftercare and relapse prevention in mental disorders: a systematic review and recommendations for future research. Internet Interv. 14, 1–17 (2018).
O’Loughlin, K., Neary, M., Adkins, E. C. & Schueller, S. M. Reviewing the data security and privacy policies of mobile apps for depression. Internet Interv. 15, 110–115 (2019).
Torous, J. et al. Creating a digital health smartphone app and digital phenotyping platform for mental health and diverse healthcare needs: an interdisciplinary and collaborative approach. J. Technol. Behav. Sci. 4, 73–85 (2019).
Singh Om P. Chatbots in psychiatry:Can treatment gap be lessened for psychiatric disorders in India. Indian J Psychiatry. 2019;61:225. doi: 10.4103/0019-5545.258323.
Seiferth, Caroline, et al. “How to E-Mental Health: A Guideline for Researchers and Practitioners Using Digital Technology in the Context of Mental Health.” Nature Mental Health, vol. 1, no. 8, Aug. 2023, pp. 542–54. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1038/s44220-023-00085-1.
Smoktunowicz, E. et al. Consensus statement on the problem of terminology in psychological interventions using the internet or digital components. Internet Interv. 21, 100331 (2020).
Zagorski, Nick. “APA Task Force Reviews Digital Tools for Mental Health Care.” Psychiatric News, vol. 58, no. 01, Jan. 2023, p. appi.pn.2023.01.12.11. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1176/appi.pn.2023.01.12.11.
Mihaela Abagiu
Mihaela Abagiu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și a masterului Psihologia Sănătăţii - Cercetare Clinică şi Optimizare comportamentală, Universitatea din Bucureşti. Este interesată de psihologia bazată pe dovezi ştiinţifice , psihologia ca domeniu de studiu interdisciplinar și de mecanismele de adaptare ale omului, cu precădere în situații adverse de viața, mecanisme care se pot modela prin educare și autoeducare.