10.5281/zenodo.7662106
Adesea este adusă în discuție singurătatea ca problemă frecvent întâlnită în societatea modernă ce poate reduce chiar anii de viață. Cum ar putea afecta aceasta sănătatea mintală?
Mai multe informații puteți găsi în acest articol.
Singurătatea, depresia și ideația suicidară
Depresia este tulburarea mintală studiată cel mai des în relație cu singurătatea. Conform unei meta-analize (Park et al., 2022), aceasta din urmă are un efect moderat asupra depresiei, fiind și cel mai consistent, în comparație cu efectele asupra altor tulburări psihologice. Această asociere este explicată de faptul că singurătatea este o emoție negativă, iar emoțiile negative ce au structură recurentă și cronică predispun și mențin patologia depresivă (Erzen & Cikrikci, 2018).
Conform altui studiu (Heather et al, 2023), tulburarea depresivă este considerată un moderator important între singurătate și ideația suicidară, la persoanele ce prezintă comportamente autolitice. Singurătatea este, conform rezultatelor unui studiu (Park et al., 2022), un predictor al ideației suicidare (r=0.51).
Singurătatea și anxietatea
Un efect moderat (r=0.49) al singurătății asupra anxietății a fost observat și în cazul unor simptome ale anxietății generalizate pe baza unei meta-analize a unor studii longitudinale (Park et. al, 2022).
Persoanele ce suferă de anxietate socială au un risc crescut de a suferi de singurătate (O dey et al., 2021), existând o relație semnificativă (r=0.46) între singurătate și anxietate socială (Park et al., 2022).
Funcționarea personalității și singurătatea
Funcționarea personalității este asociată cu nivelul de singurătate resimțit, acesta din urmă fiind un mediator între funcționarea personalității și suferința psihologică (Ernst et al., 2023). Ideația paranoidă, care este întâlnită în anumite tulburări de personalitate (5th ed.; DSM–5; American Psychiatric Association, 2013) este asociată cu singurătatea (Contreras et al., 2023). De asemenea, în cazul persoanelor cu personalitate borderline și dizabilitate intelectuală, procentul singurătății este de 24,5%. Acest procent este explicat de expunerea la anumite dezavantaje sociale precum: lipsa unui partener romantic, a unui loc de muncă, venit scăzut, suport social redus, cât și discriminare (Papagavriel et al., 2020).
Singurătatea și alte probleme de sănătate mintală
Problemele legate de somn sunt corelate semnificativ moderat (r=0.33/0.29) cu singurătatea (Hole et al. 2020; Park et al. 2022). De asemenea, studiile longitudinale cuprinse într-o meta-analiză (Hole et al., 2020) arată că singurătatea și problemele de somn se pot influența reciproc bidirecțional.
Alte rezultate meta-analitice susțin existența unei asocieri între neurodegenerarea cognitivă și singurătatea (Park et al., 2022).
Mecanismele potențiale ce mediază asocierea dintre singurătate și sănătate
Niveluri mai ridicate ale singurătății au fost regăsite la persoanele care au niveluri mai ridicate de stres, iar singurătatea cronică este considerată a fi un posibil răspuns dezadaptativ la stresul cronic, ce poate conduce la o stare de sănătate mai precară (Park et al., 2022).
O altă explicație a lui Park și a colaboratorilor (2022) este cea evoluționistă: oamenii au nevoie de conexiuni sociale pentru a crea legături ce asigură autoconservarea speciei. Când oamenii se simt izolați social pot dezvolta mecanisme dezadaptative. Schemele cognitive dezadaptative, precum hipervigilența și un nivel scăzut al autoeficacității contribuie la apariția sentimentului de singurătate și a stresului – prin procesul cognitiv disfuncțional ce poate genera un comportament de retragere socială, întărind sentimentul de singurătate și stresul.
Singurătatea poate afecta sănătatea mintală. Pentru a înțelege acest fenomen mai bine este nevoie de efectuarea mai multor studii (chiar experimentale) și, de asemenea ar fi importantă și dezvoltarea unor intervenții cât mai eficiente pentru reducerea singurătății.
Referințe:
American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Fifth Edition, American Psychiatric Association, 2013. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596.
Contreras, Alba, et al. “The Network Structure of Paranoia Dimensions and Its Mental Health Correlates in the General Population: The Core Role of Loneliness.” Schizophrenia Research, vol. 246, Aug. 2022, pp. 65–73. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1016/j.schres.2022.06.005.
Ernst, M., et al. “Does Loneliness Lie within? Personality Functioning Shapes Loneliness and Mental Distress in a Representative Population Sample.” Journal of Affective Disorders Reports, vol. 12, Apr. 2023, p. 100486. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1016/j.jadr.2023.100486.
Erzen, Evren, and Özkan Çikrikci. “The Effect of Loneliness on Depression: A Meta-Analysis.” International Journal of Social Psychiatry, vol. 64, no. 5, Aug. 2018, pp. 427–35. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1177/0020764018776349.
Hom, Melanie A., et al. “A Meta-Analysis of the Relationship Between Sleep Problems and Loneliness.” Clinical Psychological Science, vol. 8, no. 5, Sept. 2020, pp. 799–824. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1177/2167702620922969.
McClelland, Heather, et al. “The Association of Family, Social and Romantic Loneliness in Relation to Suicidal Ideation and Self-Injurious Behaviours.” Journal of Psychiatric Research, vol. 158, Feb. 2023, pp. 330–40. ScienceDirect, https://doi.org/10.1016/j.jpsychires.2022.12.022.
O’Day, Emily B., et al. “Reductions in Social Anxiety during Treatment Predict Lower Levels of Loneliness during Follow-up among Individuals with Social Anxiety Disorder.” Journal of Anxiety Disorders, vol. 78, Mar. 2021, p. 102362. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2021.102362.
Papagavriel, Katerina, et al. “The Association between Loneliness and Common Mental Disorders in Adults with Borderline Intellectual Impairment.” Journal of Affective Disorders, vol. 277, Dec. 2020, pp. 954–61. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1016/j.jad.2020.09.005.
Park, Caroline, et al. “The Effect of Loneliness on Distinct Health Outcomes: A Comprehensive Review and Meta-Analysis.” Psychiatry Research, vol. 294, Dec. 2020, p. 113514. DOI.org (Crossref),
Andreea Mirela Soare
Andreea Soare este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București și voluntar în cadrul departamentului Științific Choice.