Constant prezente în viață noastră, platformele social media sunt blamate pentru creșterea problemelor de sănătate la tineri. Din perspectivă generală, rețelele sociale ar putea fi privite, totuși, ca o ,,sabie cu două tăișuri”. În anumite contexte, rețelele de social media pot avea efecte pozitive și binefăcătoare asupra creșterii, dezvoltării, evoluției și chiar educației acestora. Studiile au indicat, de exemplu, unele beneficii: exprimarea gândurilor și manifestarea stărilor emoționale, alături de cererea, oferirea și promovarea suportului social (Glazzard, J., & Stones, S., 2019). Pe de altă parte, dovezile științifice susțin că platformele de social media pot avea un impact negativ, în detrimentul sănătății mintale a tinerilor și copiilor, fiind indicată o legătură puternică între utilizarea excesivă, irațională și necontrolată a rețelelor sociale și dezechilibre ale stării de sănătate mintală (Keles, B. et al. 2020).
Impactul platformelor de social media asupra sănătății mintale
Evidențele din literatura de specialitate reliefează relația dintre utilizarea excesivă și inadecvată a platformelor de social media și suferința psihologică (psychological distress), manifestată ca un cumul de emoții neproductive, modificări comportamentale și simptome specifice de afectare a condiției de sănătate fizică. Astfel, un review systematic a 11 studii în care s-a analizat relația dintre utilizarea rețelelor sociale și tulburările anxioase și depresive la adolescenți și copii, au identificat corelații pozitive semnificative statistic (McCrae, et al., 2017). Alte recenzii sistematice au găsit, de asemenea, o relație semnificativă între utilizarea rețelelor sociale și tulburările de somn (Keles, B. et al. 2020).
Utilizarea excesivă a platformelor de social media conduce la creșterea intervalului de timp petrecut în fața dispozitivelor digitale, ceea ce favorizează comportamentele sedentare, tulburări ale comportamentului alimentar și creșteri în greutate, cu efect negativ, de alterare a stării de sănătate fizică (Asare, 2015). Focalizarea pe mai multe activități desfășurate în mediul virtual delimitat de platformele de social media (online multitasking) este un aspect obișnuit pe rețelele sociale. Utilizatorii au conturi pe mai multe platforme, ceea ce poate conduce la comportamente problematice, studiile sugerând că multitasking-ul online ar prezice simptome ale tulburărilor mintale (Rosen et al., 2013). Legătură dintre multitasking-ul online și anxietate este evidențiată de studii care au arătat cum numărul de conturi pe rețele sociale poate fi corelat cu nivelul de anxietate. Astfel, cu cât ,,prezența’’ pe mai multe rețele sociale este mai intensă, sarcinile și cerințele, prin multitudine, complexitate și resursa timp alocată, sunt percepute drept copleșitoare la un moment dat, ceea ce va corela cu creșteri ale nivelului de anxietate (Primack & Escobar, 2017).
Interesante sunt și studiile realizate pe fenomenul de comparație socială în mediul virtual. Potrivit teoriei comparării sociale (Festinger, 1954), oamenii tind să se compare între ei, un astfel de comportament fiind frecvent și comun la adolescenți. Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale poate fi diferit, în funcție de cum este realizată comparația socială, în raport cu performanța percepută a celorlalți. Astfel, adolescenții care se angajează în comparație socială descendentă, realizează comparații cu cei percepuți ca având performanțe mai slabe, pe când în comparațiile ascendente, tinerii tind să folosească drept repere în comparațiile lor persoane cu performanţe superioare. Comparațiile sociale realizate în contextele create de platformele de social media, fie că sunt direcționate ascendent sau descendent, au efecte pozitive sau negative, în cristalizarea conceptului de sine social, a imaginii de sine, stimei de sine și încrederii în sine (Myers & Crowther, 2009).
Utilizarea problematică a rețelelor de social media – între iluzia stării de bine și suferința psihologică
O analiză a comportamentelor problematice de utilizare a celor mai populare platforme de social media reliefează faptul că, dincolo de acestea se regăsesc aproape de fiecare dată strategii de coping dezadaptat (Yurdagül, C. et al., 2021). Adolescenții care devin utilizatori problematici încearcă să compenseze în online dificultățile sociale din viață reală (Kardefelt-Winther, 2014). Frecvența ridicată a utilizării Instagram, de pildă, a fost corelată cu niveluri crescute de depresie, stimă de sine scăzută și anxietate generalizată. Un fenomen frecvent întâlnit pe Instagram și analizat în studii, este acela în care tinerii sunt predispuși la comparații ale propriei imagini corporale și implicit, a imaginii de sine cu imaginile și videoclipurile celorlalți colegi sau ale celebrităților. Efectele acestor comparații se asociază constant cu dezechilibre ale stării de bine, dispoziții afective negative, singurătate, anxietate generalizată și socială, chiar și depresie (Sherlock și Wagstaff, 2018).
Multe cercetări privind utilizarea problematică a Facebook s-au concentrat pe ideea că utilizatorii acestei platforme sunt mai susceptibili să prezinte simptome ale suferinței psihologice (Marino, et al., 2017). Mai exact, au fost identificate asocieri pozitive între tulburările specifice din aria sănătății mintale, obiectivate prin tulburările cel mai frecvent întâlnite, precum anxietatea generalizată, anxietatea socială și simptomele depresive, și utilizarea problematică a Facebook. Pentru a explica această relație, autorii susțin că utilizatorii depresivi tind să folosească în mod problematic Facebook pentru a-și regla stările emoționale în mediul online (Marino et al., 2017). Utilizatorii anxioși tind să-și compenseze stima de sine scăzută și abilitățile slabe de comunicare față în față, prin utilizarea dezadaptativă a platformei Facebook, scăzându-și astfel percepția asupra sentimentului de singurătate (Marino et al., 2017).
Pornind de la ideea că utilizarea rețelelor sociale poate oferi beneficii pentru persoanele timide și anxioase în ceea ce privește suportul social perceput (Grieve, 2014), precum și de la constatarea că utilizatorii care consideră Facebook o evadare facilă din problemele vieții reale (Marino et al., 2017), se poate deduce că persoanele cu niveluri ridicate de vulnerabilitate psihologică au mai multe șanse să își împlinească nevoile vieții sociale de zi cu zi, cum ar fi acceptarea și sentimentul de apartenență, prin utilizarea problematică a Facebook-ului. În mod particular, utilizarea pasivă a Facebook prezice apariția comparației sociale și a invidiei, care la rândul lor pot conduce la manifestări depresive (Appel et al., 2016).
Rolul școlii în reducerea efectelor negative
Școala joacă un rol esențial în menținerea copiilor și tinerilor în siguranță în mediul online. Un curriculum digital bine planificat ar trebui să acopere teme precum: alfabetizarea, reziliența și cetățenia digitală, astfel încât tinerii să știe cum să răspundă la conținuturile cu caracter nociv de pe platformele de social media și cum să se comporte în mediul online în mod responsabil. De asemenea, școala ar trebui să sprijine copiii și tinerii în evaluarea critică a conținuturilor din mediul virtual. În acest sens, se impune ca tinerii să fie învățați să pună la îndoială și să se auto-interogheze cu privire la conținuturile platformelor de social media pentru determinarea acurateții acestora, prin conștientizarea și raportarea imediată a unor fenomene cu caracter agresiv, persuasiv-distructiv, de tipul exploatării, abuzurilor și discriminării.
Tinerii au adesea o bună înțelegere a problemelor asociate rețelelor de socializare, deoarece au ,,crescut’’ odată cu dezvoltarea acestor platforme. Se impune identificarea acestor dificultăți și găsirea modalităților de rezolvare a problemelor semnalate în mediul virtual. O practică bună în acest sens constă în inițierea unor evenimente și activități, cum ar fi organizarea unor ateliere și conferințe conduse de elevi și studenți, care să evidențieze problemele specifice platformelor de social media cu impact asupra menținerii si cultivarii stării de sănătate mintală, aceste demersuri fiind modalități de responsabilizare și implicare directă.
Pregătirea ambasadorilor digitali care acționează ca mentori, de la egal la egal pentru cei foarte tineri, de asemenea, este o strategie eficientă (Glazzard, J., & Stones, S., 2019). Schemele de mentorat aplicate tinerilor cu vârste apropiate sunt valoroase, deoarece unii adolescenți preferă să vorbească mai degrabă cu colegii și prietenii, decât cu profesorii sau părinții lor despre problemele cu care se confruntă pe platformele de socializare.
Pe lângă rolul școlii în acest proces, se impune ca părinții și companiile de social media să adopte abordări proactive ale situațiilor de criză, să inițieze strategii de acțiune care să vizeze unele reconfigurări ale platformelor de social media, astfel încât acestea să devină securizante și protective pentru copii și tineri.
Bibliografie
Appel, H., Gerlach, A. L., & Crusius, J. (2016). The interplay between Facebook use, social comparison, envy, and depression. Current Opinion in Psychology, 9, 44–49.
Asare, M. (2015). Sedentary behaviour and mental health in children and adolescents: A meta-analysis. Journal of Child and Adolescent Behavior, 3, 259.
Betul Keles, Niall McCrae & Annmarie Grealish (2020). A systematic review: the influence of social media on depression, anxiety and psychological distress in adolescents, International Journal of Adolescence and Youth, 25:1, 79-93, DOI: 10.1080/02673843.2019.1590851
Festinger, L. (1954). A theory of social comparison processes. Human Relations, 7, 117–140.
Glazzard, J., & Stones, S. (2019). Social Media and Young People’s Mental Health. In Selected Topics in Child and Adolescent Mental Health (pp. 7-20). InTech. https://doi.org/10.5772/intechopen.88569
Kardefelt-Winther, D. (2014). A conceptual and methodological critique of internet addiction research: Towards a model of compensatory internet use. Computers in Human Behavior, 31, 351–354
Marino, C., Gini, G., Vieno, A., & Spada, M. M. (2018). The associations between problematic Facebook use, psychological distress and well-being among adolescents and young adults: A systematic review and meta-analysis. Journal of Affective Disorders, 226, 274–281. doi:10.1016/j.jad.2017.10.007
McCrae, N., Gettings, S., & Purssell, E. (2017). Social media and depressive symptoms in childhood and adolescence: A systematic review. Adolescent Research Review. doi:10.1007/s40894-017-0053-4
Myers, T. A., & Crowther, J. H. (2009). Social comparison as a predictor of body dissatisfaction: A meta-analytic review. Journal of Abnormal Psychology, 118(4), 683–698.
Primack, B. A., & Escobar-Viera, C. G. (2017). Social media as it interfaces with psychosocial development and mental illness in transitional age youth. Child and Adolescent Psychiatric Clinics of North America, 26(2), 217–233. doi:10.1016/j.chc.2016.12.007
Rosen, L. D., Whaling, K., Rab, S., Carrier, L. M., & Cheever, N. A. (2013). Is Facebook creating “iDisorders”? The link between clinical symptoms of psychiatric disorders and technology use, attitudes and anxiety. Computers in Human Behavior, 29, 1243–1254.
Sherlock, M., & Wagstaff, D. L. (2018). Exploring the relationship between frequency of Instagram use, exposure to idealized images, and psychological well-being in women. Psychology of Popular Media Culture. https://doi.org/10.1037/ppm0000182.
Yurdagül, C., Kircaburun, K., Emirtekin, E., Wang, P., & Griffiths, M. D. (2021). Psychopathological consequences related to problematic Instagram use among adolescents: The mediating role of body image dissatisfaction and moderating role of gender. International Journal of Mental Health and Addiction, 19(5), 1385-1397.
