Cât de benefică social e social media?

C

Socializarea online – Un domeniu de studiu încă fragil

Platformele de socializare și tehnologia în general au fost în mod tradițional asociate cu deconectarea și pierderea calității interacțiunilor umane (James et al., 2017; Konrath & Konrath, n.d.). Acestei perspective i se opune evident una care militează pentru dezvoltarea comunicării prin social media (Baruah, 2012). Cercetările privitoare la utilizatorii de social media includ diferențe de personalitate preexistente (Gil de Zúñiga et al., 2017) și diferențe de personalitate potențate (în cazul nevrotismului, consumul de social media pare că produce un cerc vicios în care trăsătura e stimulată) (Andrews et al., 2020). Nu în ultimul rând, sunt studiate diferențe privind abilitățile sociale sau empatia, rezultatele obținute fiind diverse, găsindu-se fie asocieri pozitive cu utilizarea pe dimensiunea afectivă (Guan et al., 2019), fie asocieri mixte (inhibitorii și stimulatorii ai factorilor implicați în interacțiune) (Chan, 2014). Din direcția opusă vin încercări de a prezice personalitatea utilizatorilor, folosind activitatea lor pe multiple rețele de socializare (Bhavya et al., 2020; Golbeck et al., 2011). Din păcate, în acest moment majoritatea covârșitoare a studiilor din acest domeniu sunt de natură corelațională și prin urmare nu putem vorbi despre impactul sau efectul folosirii de rețele sociale. Riscăm să atribuim socializării online lucruri care țin de alți factori implicați, cum ar fi cultura sau presiunea de grup, care se manifestă și în alte contexte de grup. 

Arăți cine ești sau devii ce folosești? Problema corelațiilor 

Pentru că lucrurile nu sunt (mai niciodată) simple, rezultatele cercetărilor sunt mixte pe aproape toate planurile menționate mai sus. Chiar și mult popularizata legătură dintre narcisismul grandios și postările de poze, numărul de postări sau prieteni, susținută în mare de date -totuși cu efecte mici- (McCain & Campbell, 2018) nu este replicată în fiecare studiu (Campbell & McCain, 2017). Pe de altă parte, în aceeași zonă de cercetare, narcisismul vulnerabil (caracterizat de retragere și sensibilitate la critică) se asociază și el consumului de social media și discrepanțelor de prezentare în unele studii (Fegan & Bland, 2021), cu toate că per ansamblu rezultatele privind această dimensiune sunt încă insuficiente, așa cum reiese chiar din meta-analiza citată mai sus (McCain & Campbell, 2018). Aceste rezultate sunt congruente și cu ideea din alte studii conform căreia stima de sine scăzută se asociază cu folosirea frecventă a platformelor (Errasti et al., 2017) și date care arată că de regulă stabilitatea emoțională (Correa et al., n.d.), precum și deschiderea către experiență (Özgüven & Mucan, 2013), se asociază negativ cu folosirea site-urilor de socializare. 

Platformele sociale, socializarea și empatia – O poveste cu dublu sens (sau o relație non-lineară?) 

Nici pe planul abilităților sociale lucrurile nu sunt mai clare. Un studiu care are ca participanți părinți ai copiilor cu vârste între 5 și 12 ani nu a găsit asocieri semnificative între folosirea ecranelor și dezvoltarea emoțională a copiilor, dar a găsit asocieri negative între nivelul de inteligentă emoțională al copilului și utilizarea dispozitivelor digitale de către părinte în prezența lui. În mod nesurprinzător, utilizarea media sub ghidajul părintelui corelează pozitiv cu inteligența emoțională a celui mic, sugerând că dispozitivele digitale sunt dăunătoare doar în absența unor interacțiuni clasice (Nabi & Wolfers, 2022). O recenzie a literaturii pe acest subiect arată că platformele sociale pot crește legăturile și capitalul social și reduce singurătatea, dar pot avea și efectul opus (Ryan et al., 2017). Un alt studiu arată că folosirea chat-urilor poate facilita integrarea organizațională la muncă a noilor membri (Cai et al., 2020).

Dar…expunerea la canale de socializare poate duce la supraîncărcare și oboseală socială și retragere (Lee et al., 2014)

Dacă trecem la empatie, rezultatele sunt la prima vedere derutante. Un studiu longitudinal efectuat pe adolescenți arată că utilizarea platformelor se asociază cu empatie cognitivă și afectivă crescută (Vossen & Valkenburg, 2016). Utilizarea Facebook la adulți, inclusiv folosind poze (și filmulețe în cazul femeilor), se asociază mai degrabă preocupării empatice decât egocentrismului (Alloway et al., 2014). Expunerea de cauze sociale pe Facebook (cum ar fi strângerea de fonduri pentru bolnavii de cancer), crește empatia și intenția de acțiune în cazul bărbaților (Paulin et al., 2014). Există și rezultate care arată că, dacă astfel de canale promovează acte prosociale pot avea un efect de reducere a oboselii compasionale și apatiei (Roberts, 2021). În ciuda impactului afectiv creat prin prezentarea de situații sociale, capacitatea de acțiune poate fi limitată de creșterea distresului cauzată de expunere (Thomas et al., 2018).

Morala? – Nu da vina pe cuțit pentru crimă

Ce poți face cu niște rezultate mixte? Deși nu par încurajatoare, astfel de rezultate arată de obicei o dependență firească de context – te poți simți singur sau conectat în online în funcție de natura grupului cu care interacționezi, exact ca în cazul interacțiunii față în față. De asemenea, unele din datele de mai sus sugerează că există o limită dincolo de care expunerea la astfel de canale nu mai e benefică. Excesele nu fac bine, dar asta nu e neapărat o noutate. Studii longitudinale și prospective care să urmărească utilizatori pe termen lung și/ sau care să studieze dinamica grupurilor online și factorilor posibil moderatori (cum ar fi anonimatul), ar trebui să ne ajute să aflăm cum să folosim în mod responsabil mediul social online.

Referințe:

Alloway, T., Runac, R., Qureshi, M., & Kemp, G. (2014). Is Facebook Linked to Selfishness? Investigating the Relationships among Social Media Use, Empathy, and Narcissism. Social Networking, 3(3), Art. 3. https://doi.org/10.4236/sn.2014.33020

Andrews, N. P., Yogeeswaran, K., Wang, M.-J., Nash, K., Hawi, D. R., & Sibley, C. G. (2020). Is Social Media Use Changing Who We Are? Examining the Bidirectional Relationship Between Personality and Social Media Use. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 23(11), 752–760. https://doi.org/10.1089/cyber.2019.0744

Baruah, T. D. (2012). Effectiveness of Social Media as a tool of communication and its potential for technology enabled connections: A micro-level study. 2(5), 11.

Bhavya, S., Pillai, A. S., & Guazzaroni, G. (2020). Personality Identification from Social Media Using Deep Learning: A Review. În K. N. Das, J. C. Bansal, K. Deep, A. K. Nagar, P. Pathipooranam, & R. C. Naidu (Ed.), Soft Computing for Problem Solving (pp. 523–534). Springer. https://doi.org/10.1007/978-981-15-0184-5_45

Cai, D., Liu, J., Zhao, H., & Li, M. (2020). Could social media help in newcomers’ socialization? The moderating effect of newcomers’ utilitarian motivation. Computers in Human Behavior, 107, 106273. https://doi.org/10.1016/j.chb.2020.106273

Campbell, W. K., & McCain, J. L. (2017). Narcissism and Social Media [Preprint]. PsyArXiv. https://doi.org/10.31234/osf.io/pbhr4

Chan, T. H. (2014). Facebook and its Effects on Users’ Empathic Social Skills and Life Satisfaction: A Double-Edged Sword Effect. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 17(5), 276–280. https://doi.org/10.1089/cyber.2013.0466

Correa, T., Bachmann, I., Hinsley, A. W., Gil de Zúñiga, H., Correa, T., Bachmann, I., Hinsley, A. W., & Gil de Zúñiga, H. (n.d.). Personality and Social Media Use (personality-social-media-use) [Chapter]. Https://Services.Igi-Global.Com/Resolvedoi/Resolve.Aspx?Doi=10.4018/978-1-4666-4026-9.Ch003; IGI Global. https://www.igi-global.com/gateway/chapter/www.igi-global.com/gateway/chapter/76754

Errasti, J., Amigo, I., & Villadangos, M. (2017). Emotional Uses of Facebook and Twitter: Its Relation With Empathy, Narcissism, and Self-Esteem in Adolescence. Psychological Reports, 120(6), 997–1018. https://doi.org/10.1177/0033294117713496

Fegan, R. B., & Bland, A. R. (2021). Social Media Use and Vulnerable Narcissism: The Differential Roles of Oversensitivity and Egocentricity. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(17), Art. 17. https://doi.org/10.3390/ijerph18179172

Gil de Zúñiga, H., Diehl, T., Huber, B., & Liu, J. (2017). Personality Traits and Social Media Use in 20 Countries: How Personality Relates to Frequency of Social Media Use, Social Media News Use, and Social Media Use for Social Interaction. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 20(9), 540–552. https://doi.org/10.1089/cyber.2017.0295

Golbeck, J., Robles, C., Edmondson, M., & Turner, K. (2011). Predicting Personality from Twitter. 2011 IEEE Third International Conference on Privacy, Security, Risk and Trust and 2011 IEEE Third International Conference on Social Computing, 149–156. https://doi.org/10.1109/PASSAT/SocialCom.2011.33

Guan, S.-S. A., Hain, S., Cabrera, J., & Rodarte, A. (2019). Social Media Use and Empathy: A Mini Meta-Analysis. Social Networking, 8(4), Art. 4. https://doi.org/10.4236/sn.2019.84010

James, C., Davis, K., Charmaraman, L., Konrath, S., Slovak, P., Weinstein, E., & Yarosh, L. (2017). Digital Life and Youth Well-being, Social Connectedness, Empathy, and Narcissism. Pediatrics, 140(Suppl 2), S71–S75. https://doi.org/10.1542/peds.2016-1758F

Konrath, S., & Konrath, S. (n.d.). The Empathy Paradox: Increasing Disconnection in the Age of Increasing Connection (empathy-paradox-increasing-disconnection-age) [Chapter]. Https://Services.Igi-Global.Com/Resolvedoi/Resolve.Aspx?Doi=10.4018/978-1-4666-2211-1.Ch012; IGI Global. https://www.igi-global.com/gateway/chapter/www.igi-global.com/gateway/chapter/70356

Lee, C.-C., Chou, S. T.-H., & Huang, Y.-R. (2014). A Study on Personality Traits and Social Media Fatigue-Example of Facebook Users. Lecture Notes on Information Theory, 2(3). https://doi.org/10.12720/lnit.2.3.249-253

McCain, J. L., & Campbell, W. K. (2018). Narcissism and social media use: A meta-analytic review. Psychology of Popular Media Culture, 7, 308–327. https://doi.org/10.1037/ppm0000137

Nabi, R. L., & Wolfers, L. N. (2022). Does Digital Media Use Harm Children’s Emotional Intelligence? A Parental Perspective. Media and Communication. https://doi.org/10.17645/mac.v10i1.4731

Özgüven, N., & Mucan, B. (2013). THE RELATIONSHIP BETWEEN PERSONALITY TRAITS AND SOCIAL MEDIA USE. Social Behavior and Personality: an international journal, 41(3), 517–528. https://doi.org/10.2224/sbp.2013.41.3.517

Paulin, M., Ferguson, R. J., Schattke, K., & Jost, N. (2014). Millennials, Social Media, Prosocial Emotions, and Charitable Causes: The Paradox of Gender Differences. Journal of Nonprofit & Public Sector Marketing, 26(4), 335–353. https://doi.org/10.1080/10495142.2014.965069

Roberts, J. (2021). Empathy Cultivation through (Pro)Social Media: A Counter to Compassion Fatigue. Journalism and Media, 2(4), Art. 4. https://doi.org/10.3390/journalmedia2040047

Ryan, T., Allen, K. A., Gray, D. L., & McInerney, D. M. (2017). How Social Are Social Media? A Review of Online Social Behaviour and Connectedness. Journal of Relationships Research, 8, e8. https://doi.org/10.1017/jrr.2017.13

Thomas, E. F., Cary, N., Smith, L. G., Spears, R., & McGarty, C. (2018). The role of social media in shaping solidarity and compassion fade: How the death of a child turned apathy into action but distress took it away. New Media & Society, 20(10), 3778–3798. https://doi.org/10.1177/1461444818760819

Vossen, H. G. M., & Valkenburg, P. M. (2016). Do social media foster or curtail adolescents’ empathy? A longitudinal study. Computers in Human Behavior, 63, 118–124. https://doi.org/10.1016/j.chb.2016.05.040

Ioana - Andreea Rățoi

Andreea Rățoi este dublu-absolventă de master, absolvind întâi Psihologia Sănătății-Cercetare Clinică și Optimizare Comportamentală și apoi masterul de Neurobiologie din cadrul Universității București. Este preocupată de psihologia clinică și cognitivă, în special de modul în care neuroștiințele pot ajuta la clarificarea proceselor psihologice și la selectarea de intervenții eficiente.

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR