Câteva idei despre intervenţiile şi programele din şcoli de prevenţie a anxietăţii: Ce ne spune literatura de specialitate?

C

Anxietatea şi tulburările anxioase – introducere

Conform dicţionarului online al APA (n.d.), anxietatea este „o emoţie caracterizată de teamă şi simptome somatice de tensiune în care un individ anticipează un pericol iminent, o catastrofă sau o nenorocire”. Ehmke (2022) menţionează faptul că anxietatea influențează negativ copiii la şcoală şi că poate să ia mai multe forme (dureri de stomac sau alte acuze somatice, lipsa dorinţei de a merge la şcoală, lipsa atenţiei şi a concentrării etc.). Tulburările anxioase reprezintă un grup de tulburări, printre cele mai comune, care au ca „temă o stare emoţională de frică sau îngrijorare excesivă” (APA, n.d.), acestea începând să apară (de multe ori) în prima parte a vieţii (Werner-Seidler et al., 2021). Efectele tulburărilor anxioase asupra copiilor sunt evidenţiate în studiile din domeniu şi pot include „stres semnificativ, rezultate scăzute la şcoală, comorbidităţi mintale şi probleme de sănătate fizică” (Donovan & Spance, 2000, citat în Waldron et al., 2018, p. 3). 

Programe şi intervenţii de prevenţie în şcoli – evidenţe din literatură

Este sugerat faptul că prevenţia în şcoli ar putea să aibă efecte benefice şi că instituţiile şcolare reprezintă unele dintre cele mai potrivite cadre pentru a adopta strategii de prevenţie, deoarece accesul la tineri este mult mai mare (Werner-Seidler et al., 2017). Astfel, cercetătorii se orientează să investigheze programe de prevenţie şi de intervenţie pentru simptomele de anxietate şi tulburările anxioase. Spre exemplu, într-un review sistematic recent (Schwartz et al., 2019), autorii au rezultate diferenţiate în funcţie de programele folosite. Există atât programe cu efecte medii spre mari în urma cărora este redusă simptomatologia aferentă diagnosticului de anxietate socială, în urma acestora intensitatea diagnosticului fiind mai mică (precum programul SASS: „Skills for Academic and Social Succes”); dar există şi programe cu rezultate axate mai degrabă pe simptome, în urma cărora în interpretarea rezultatelor a fost surprinsă într-adevăr o scădere, dar doar a simptomelor de anxietate, fără a impacta diagnosticul de tulburare anxioasă (precum programul „Friends”).

De asemenea, într-un alt review sistematic (Waldron et al., 2018), există evidenţe conform cărora programul anterior menţionat („Friends”) poate să aibă efecte pe termen lung, deşi „nu a avut întotdeauna efectul dorit atunci când a fost folosit în diferite contexte, regiuni geografice sau populaţii variate” (p. 19). Waldron şi colaboratorii (2018) identifică şi programe care nu au avut efecte nici pe termen lung şi nici pe termen scurt (cum ar fi: „Aussie Optimism Program”; „E-COUCH”). Totuşi, este de menţionat că, deşi programul „Friends” a avut rezultate pozitive, efectele au fost mici spre medii şi rezultatele trebuie privite cu precauţie deoarece există limite, printre care şi faptul că a existat un risc de bias ridicat în mare parte dintre studiile analizate.

Caldwell şi colaboratorii (2019) au realizat o meta-analiză în care sunt incluse 109 studii pe tema intervenţiilor pentru anxietate şi depresie (incluzând ca intervenţii: terapia cognitiv comportamentală, mindfulness, psihoterapie individuală, intervenţii comportamentale etc.). Conform datelor referitoare la intervenţiile folosite în şcoli, autorii susţin că în funcţie de perioadă rezultatele diferă. Spre exemplu, la interval de un an sau doi de la orice fel de intervenţie, „nu au existat evidenţe că orice tip de intervenţie e eficientă” (p. 7), conform autorilor, nici pentru prevenirea anxietăţii şi nici pentru prevenirea depresiei; pe când, la un interval de 6-12 luni „evidenţe scăzute sugerează că al treilea val al CBT şi CBT plus terapie interpersonală ar putea să fie eficiente pentru depresie, dar nu şi pentru simptomele de anxietate” (p. 6). Ce este de menţionat, totuşi, e că atunci când au comparat rezultatele datelor din şcoala gimnazială, cercetătorii au acceptat faptul că a existat o diferenţă în ceea ce priveşte statutul socio-economic, intervenţiile având efecte mai mari în contextele în care participanţii aparţineau unui cadru socio-economic mai ridicat sau mixt. Contradictoriu cu meta-analiza menţionată anterior (Caldwell et al., 2019) în care este menţionat faptul că autorii au „găsit dovezi insuficiente care să concluzioneze că intervenţiile din mediul educaţional sunt eficiente pentru prevenirea anxietăţii şi a depresiei” (p. 7), într-o altă meta-analiză (Werner-Seidler et al., 2021) în care au fost investigate o serie de studii bazate mai ales pe intervenţii de tip CBT, rezultatele sugerează că pentru anxietate au existat efecte benefice, dar reduse.

În final

Deşi există meta-analize care includ studii clinice randomizate despre programele de prevenţie din şcoli, este necesar ca viitoarele studii să aibă în vedere adresarea posibilelor erori metodologice şi etice (ca exemple, fără să ne rezumăm doar la acestea: raportarea detaliată a metodologiei folosite, dar şi a datelor adunate în urma desfăşurării studiului), pentru transparenţa datelor (Waldron et al., 2018). Deşi îşi observă şi declară limitele articolului lor, Caldwell şi colaboratorii săi (2019) propun chiar faptul că „efectul benefic observat în meta-analizele anterioare este posibil un artefact al confundării condiţiilor de control şi combinării cadrelor de şcoală primară şi gimnazială” (p. 8), ceea ce, într-o notă mai personală (dacă tot suntem pe partea de final), nu ar trebui privit dintr-o perspectivă demotivantă, ci dintr-o perspectivă în care fiecare critică este un motiv în plus de a respecta rigurozitatea metodologică şi de a corecta posibilele erori pentru ca datele să se apropie cât mai mult de realitate.

Bibliografie

American Psychological Association. (n.d.). Apa Dictionary of Psychology. Retrieved September 7, 2022, from https://dictionary.apa.org/anxiety

American Psychological Association. (n.d.). Apa Dictionary of Psychology. Retrieved September 8, 2022, from https://dictionary.apa.org/anxiety-disorders

Caldwell, D. M., Davies, S. R., Hetrick, S. E., Palmer, J. C., Caro, P., López-López, J. A., Gunnell, D., Kidger, J., Thomas, J., French, C., Stockings, E., Campbell, R., & Welton, N. J. (2019). School-based interventions to prevent anxiety and depression in children and young people: A systematic review and network meta-analysis. The Lancet Psychiatry, 6(12), 1011–1020. https://doi.org/10.1016/S2215-0366(19)30403-1

Ehmke, R. (2022, August 5). How Does Anxiety Affect Kids in School? Child Mind Institute. Retrieved September 7, 2022, from https://childmind.org/article/classroom-anxiety-in-children/

Schwartz, C., Barican, J. L., Yung, D., Zheng, Y., & Waddell, C. (2019). Six decades of preventing and treating childhood anxiety disorders: A systematic review and meta-analysis to inform policy and practice. Evidence Based Mental Health, 22(3), 103–110. https://doi.org/10.1136/ebmental-2019-300096

Waldron, S. M., Stallard, P., Grist, R., & Hamilton-Giachritsis, C. (2018). The ‘long-term’effects of universal school-based anxiety prevention trials: A systematic review. Mental Health & Prevention, 11, 8-15. https://doi.org/10.1016/j.mhp.2018.04.003

Werner-Seidler, A., Perry, Y., Calear, A. L., Newby, J. M., & Christensen, H. (2017). School-based depression and anxiety prevention programs for young people: A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review, 51, 30–47. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2016.10.005

Werner-Seidler, A., Spanos, S., Calear, A. L., Perry, Y., Torok, M., O’Dea, B., Christensen, H., & Newby, J. M. (2021). School-based depression and anxiety prevention programs: An updated systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review, 89, 102079. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2021.102079

Nicolae Ioana Carmen

Add comment

Arhivă Ediții

Pagina de Facebook APR