Introducere
Anxietatea socială este caracterizată printr-o frică persistentă și intensă de situații sociale sau de performanță, în care persoana este expusă evaluării critice de către ceilalți, conform DSM 5. Articolul prezent reunește rezultatele mai multor meta-analize și studii experimentale care vizează diferitele tipuri de tratamente pentru anxietatea socială. Ce poate să îngreuneze tratamentul sau remisia acestei tulburări sunt predictori precum: dezvoltarea timpurie a simptomelor, severitatea ridicată, comorbiditatea cu alte tulburări psihologice și așteptări ridicate de la terapeutul cu care se lucrează (Mululo et al., 2012).
Tipuri de terapii și eficiența lor
Comparat cu tratamentele farmacologice, tratamentele cognitiv-comportamentale (CBT) sunt cele mai studiate pentru intervențiile în remisia și ameliorarea anxietății sociale. Meta-analizele adunate în acest review sistematic demonstrează eficiența acestui tip de tratament pentru anxietatea socială. (Heimberg, 2002). Fiecare dintre aceste analize citate de Heimberg (2002) vizează eficiența expunerii sau a combinației expunerii cu restructurarea cognitivă, variantele fiind eficiente. Trei dintre meta-analize au cuprins și studii axate pe abilități sociale, restructurare cognitivă, fără expunere, iar în acest caz rezultatele au fost mai slabe. Chiar și exercițiile de relaxare au avut efect slab fără expunere (Heimberg, 2002).
Un studiu care a comparat eficiența CBT cu terapia psiho-dinamică și cu lista de așteptare a obținut rate de remisie de 36% pentru CBT, 26% pentru psihodinamică și de 9% pentru lista de așteptare. Deși ambele tratamente au fost semnificativ mai eficiente decât lipsa tratamentului, CBT a fost semnificativ mai eficient decât terapia psiho-dinamică (Leichsenring et al., 2013).
Terapia psiho-dinamică și cea cognitiv comportamentală au avut, pentru aceste eșantioane de pacienți rezultate similare privind remisia (rata de remisia a fost de 40 %) și menținerea nivelului acestuia pentru doi ani după intervenție (în proporție de 70%) (Leichsenring et al., 2014).
Douăzeci și două de studii au fost analizate de o meta-analiză pentru a verifica semnificativitate rezultatelor terapiei cu realitate virtuală pentru anxietatea socială. Expunerea în virtual a avut efecte semnificative care s-au păstrat la follow-up, rezultate comparative cu expunerea in vivo. Rezultatele de la follow up, totuși, au fost mai slabe decât cele ale expunerii in vivo (Horigome et al., 2020).
Un review a analizat cumulativ nouă studii care testau eficiența terapiei de tip mindfulness, bazat pe teoria acceptării, pentru anxietatea socială, comparativ cu terapia cognitiv comportamentală. Din rezultate reiese că au efect similar, de asemenea, terapia mindfulness a fost eficientă în reducerea simptomelor (Norton et al., 2015).
S-a verificat eficiența intervențiilor cognitiv comportamentale în reducerea simptomelor de anxietate socială în rândul persoanelor din spectrul autist, iar în cele patru studii de caz realizate (trei adulți și un copil), simptomele au fost scăzute în intensitate. S-au folosit tehnicile specifice: identificarea și restructurarea gândurilor automate, expunerea, învățarea de noi strategii de coping. Pentru persoanele incluse în spectrul autist intervenția include, pe lângă aceste tehnici de bază și dezvoltarea de abilități de relaționare (Spain et al., 2017). Rezultate similare s-au obținut cu un eșantion reprezentativ (78 participanți) de tineri cu autism, care au urmat o intervenție cognitiv-comportamentală timp de opt săptămâni. Ei au obținut scoruri mai bune la anxietatea socială,depresie, motivația socială și stres (Bemmer et al., 2021).
Un review din 2011 a comparat opt studii care verificau eficiența intervențiilor online, iar rezultatele au susținut că acestea sunt eficiente pentru reducerea anxietății sociale, moderat și eficiente, dar slab, în îmbunătățirea calității vieții (Tulbure, 2011). O altă meta-analiză a obținut un efect mediu al intervențiilor pentru anxietate (McCall et al., 2021). La fel și în alt review care a analizat studiile din ultimii 20 de ani de cercetare a efectului intervențiilor psihologice online pentru anxietate socială. Aceste rezultate sunt semnificative comparate cu lipsa unor alte intervenții (Anderson et al., 2021). Din efectele mici și lipsa comparării intervențiilor online cu cele standard deducem nevoia în cercetare de a continua investigarea acestor intervenții.
Concluzie
În general, pentru tulburarea de anxietate socială, tratamentul este mai eficient decât lista de așteptare, placebo psihologic și placebo medicamentos. În medie, pacientul tratat a funcționat cu 80% mai bine decât cei de pe lista de așteptare. Un rezultat important este menținerea efectelor la follow-up. Specific, expunerea și expunerea combinată cu restructurare au avut efecte similare, la fel de eficientă a fost și doar terapia cognitivă. Terapia individuală și cea de grup au avut rezultate similare. (Powers, Sigmarsson, Emmelkamp, 2008). Terapia cognitiv-comportamentală, în majoritate, are efecte semnificative pentru tratamentul anxietății sociale (Olatunji, Cisler, Deacon, 2010).
Referințe
Andersson, G., Carlbring, P., Titov, N., & Lindefors, N. (2019). Internet interventions for adults with anxiety and mood disorders: a narrative umbrella review of recent meta-analyses. The Canadian Journal of Psychiatry, 64(7), 465-470.
American Psychiatric Association, D. S., & American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5 (Vol. 5). Washington, DC: American psychiatric association.
Bemmer, E. R., Boulton, K. A., Thomas, E. E., Larke, B., Lah, S., Hickie, I. B., & Guastella, A. J. (2021). Modified CBT for social anxiety and social functioning in young adults with autism spectrum disorder. Molecular Autism, 12(1), 1-15.
Heimberg, R. G. (2002). Cognitive-behavioral therapy for social anxiety disorder: current status and future directions. Biological psychiatry, 51(1), 101-108.
Horigome, T., Kurokawa, S., Sawada, K., Kudo, S., Shiga, K., Mimura, M., & Kishimoto, T. (2020). Virtual reality exposure therapy for social anxiety disorder: A systematic review and meta-analysis. Psychological Medicine, 50(15), 2487-2497.
Leichsenring, F., Salzer, S., Beutel, M. E., Herpertz, S., Hiller, W., Hoyer, J., … & Leibing, E. (2013). Psychodynamic therapy and cognitive-behavioral therapy in social anxiety disorder: a multicenter randomized controlled trial. American Journal of Psychiatry, 170(7), 759-767.
Leichsenring, F., Salzer, S., Beutel, M. E., Herpertz, S., Hiller, W., Hoyer, J., … & Leibing, E. (2014). Long-term outcome of psychodynamic therapy and cognitive-behavioral therapy in social anxiety disorder. American Journal of Psychiatry, 171(10), 1074-1082.
McCall, H. C., Hadjistavropoulos, H. D., & Sundström, C. R. F. (2021). Exploring the role of persuasive Design in Unguided Internet-Delivered Cognitive Behavioral Therapy for depression and anxiety among adults: systematic review, meta-analysis, and meta-regression. Journal of medical Internet research, 23(4), e26939.
Mululo, S. C. C., Menezes, G. B. D., Vigne, P., & Fontenelle, L. F. (2012). A review on predictors of treatment outcome in social anxiety disorder. Brazilian Journal of Psychiatry, 34(1), 92-100.
Norton, A. R., Abbott, M. J., Norberg, M. M., & Hunt, C. (2015). A systematic review of mindfulness and acceptance‐based treatments for social anxiety disorder. Journal of clinical psychology, 71(4), 283-301.
Olatunji, B. O., Cisler, J. M., & Deacon, B. J. (2010). Efficacy of cognitive behavioral therapy for anxiety disorders: a review of meta-analytic findings. Psychiatric Clinics, 33(3), 557-577.
Powers, M. B., Sigmarsson, S. R., & Emmelkamp, P. M. (2008). A meta–analytic review of psychological treatments for social anxiety disorder. International Journal of Cognitive Therapy, 1(2), 94-113.
Spain, D., Sin, J., Harwood, L., Mendez, M. A., & Happé, F. (2017). Cognitive behaviour therapy for social anxiety in autism spectrum disorder: a systematic review. Advances in Autism.
Tulbure, B. T. (2011). The efficacy of internet-supported intervention for social anxiety disorder: a brief meta-analytic review. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 30, 552-557.
