Complexitatea emoțională – trăsături și dificultăți conceptuale

Emoțiile sunt uneori mai complexe decât cuvintele pe care le folosim pentru a ne exprima sentimentele.

Viața este plină de întâmplări în care este greu să comunicăm cum ne simțim, dar putem considera aceste situații ca fiind greu de exprimat în cuvinte.

Acest articol va constitui o trecere în revistă a literaturii de specialitate privind ușurința sau dimpotrivă, dificultatea cu care putem conceptualiza și, implicit, studia efectele emoțiilor complexe. De asemenea, va documenta și în ce stadiu se află cercetarea actuală în acest domeniu.

Experiențele afective pot fluctua, pot fi combinate și fuzionate, rezultând diverse fenomene etichetate ca fiind complexe din punct de vedere emoțional. În ciuda lipsei unui cadru teoretic comun, mai multe fenomene, cum ar fi emoțiile mixte, emodiversitatea, metaemoțiile și admirația au fost definite ca fiind complexe din punct de vedere emoțional (Berrios, 2019).

Ironic, „Suferința acestei lumi nu este diferită de dragostea pe care insistăm să o păstrăm”, a scris Aberjhani în cartea „Elemental: The Power of Illuminated Love” publicată în 2008 împreună cu artistul câștigător al premiului Luther E. Vann (De Filippi, Eleonora, et al. , 2021).

În ultimii ani, a apărut un număr mare de cercetări diverse care arată că viața noastră emoțională este complexă (de exemplu, Lindquist și Barrett, 2010; Hay și Diehl, 2011; Grossman și colab., 2016). 

Emoțiile complexe reprezintă o combinație de emoții de bază (Barrett et al., 2007) sau stări emotive primare și componente cognitive (Moll et al., 2005, 2008).

Diferite fenomene, cum ar fi co-activarea emoțiilor opuse în același timp (de exemplu, emoții mixte) sau experiența de a te simți vinovat pentru că ești fericit observând nenorocirea altora (adică, metaemoțiile) sunt forme de complexitate emoțională.

Cu toate acestea, în literatura de specialitate rămâne o oarecare obscuritate atunci când se încearcă înțelegerea unei definiții consensuale a complexității emoționale (Lindquist și Barrett, 2010; Grühn et al., 2013; Grossman et al., 2016). Mai mult, nu este clar ce unifică diferitele experiențe emoționale sub această umbrelă. De asemenea, nicio contribuție teoretică în domeniu nu a luat în considerare trăsăturile emoționale sau complexe ale acesteia.

Ce este emoțional în complexitatea emoțională?

Definirea conceptului de emoție a făcut obiectul unei ample dezbateri în istoria Psihologiei (Gendron, 2010; Pérez-Almonacid, 2019). Cu toate acestea, în prezent, este acceptat în mare parte conceptul de emoție ca fiind o descriere a caracteristicilor sale dominante, ceea ce implică o anumită neclaritate și supraincluziune (Dixon, 2012).

Emoțiile produc, de asemenea, modele consistente de sentimente în timp, care disting un individ de altul (Gohm și Clore, 2000). Emodiversitatea este un exemplar al diferențelor individuale în complexitatea emoțională (Quoidbach et al., 2014).

Conceptualizarea deficitară a dus la o examinare mai atentă a amprentelor emoționale ale acestui fenomen.

Berrios (2019) ilustrează complexitatea emoțională privind diversitatea și organizează definițiile largi și unele dintre fluxurile de cercetare aferente astfel:

1. Diferențierea emoțională – glanuralitate (capacitatea de a face diferența între specificul emoțiilor) și emodiversitate;
2. Interdependența emoțională – emoții mixte, dinamici afective și meta emoții;
3. Estetica emoțiilor – a fi mișcat și venerația.  

(Berrios, 2019)

Potrivit lui Mulligan și Scherer (2012), condițiile minime care definesc o emoție sunt:

1. emoțiile sunt îndreptate către un obiect;
2. emoțiile implică schimbări corporale care sunt resimțite;
3. emoțiile conțin o experiență subiectivă;
4. emoțiile sunt declanșate de o anumită evaluare a unui eveniment extern, denumită de obicei o evaluare; și
5. emoțiile au implicații funcționale pentru viața individuală și/sau socială.

Pot oamenii să se simtă fericiți și triști în același timp? Emoțiile mixte ca emoții complexe

Larsen, Jeff T., et al. (2001) au investigat dacă oamenii se pot simți fericiți și triști în același timp. Modelul circumplex al lui J. A. Russell și J. M. Carroll (1999) susține că fericirea și tristețea sunt opuse și, prin urmare, se exclud reciproc. În contrast, modelul spațial evaluativ (J. T. Cacioppo et. al, 1994) sugerează că afectele pozitive și negative sunt separabile și că sentimentele mixte de fericire și tristețe pot apărea împreună. Autorii au replicat și extins cercetările anterioare, arătând că, în timp ce majoritatea participanților chestionați în situații tipice s-au simțit fie fericiți, fie triști, mulți participanți chestionați imediat după ce au vizionat filmul Life Is Beautiful sau au absolvit facultatea s-au simțit atât fericiți, cât și triști. Rezultatele sugerează că, deși experiența afectivă poate fi de obicei bipolară, procesele de bază și, ocazional, experiența emoțională rezultată sunt mai bine caracterizate ca bivariate (J. T. Cacioppo et. al, 1994).

Expresia emoțională a complexității emoționale

Cercetările anterioare permit descrierea a trei amprente emoționale care caracterizează experiențele emoționale complexe. În primul rând, în timpul unui episod emoțional complex, sistemul afectiv prezintă o mai mare versatilitate, ceea ce produce expresii faciale și reacții fizice caracteristice (Berrios, 2019). Deși expresiile faciale nu sunt un semn distinctiv definitiv al prezenței unei anumite emoții (Russell, 1994), acestea sunt cu siguranță un indicator important al experienței emoționale în literatură (Keltner și colab., 2003).

Noi dovezi susțin constatările anterioare care demonstrează că este posibil să se identifice multiple categorii de emoții și expresii faciale diferite și consistente (Du et al., 2014), dintre care multe reflectă combinații de emoții de bază (de exemplu, fericit dezgustat). Du şi colab. (2014) au numit toate aceste combinații „emoții compuse”.

Concluzii

Eforturile anterioare de a teoretiza complexitatea emoțională au încercat să creeze o definiție standard (Lindquist și Barrett, 2010), dar nu au luat în considerare câteva fenomene recente studiate (de exemplu, metaemoțiile, emodiversitatea). Alți cercetători (Grühn et al., 2013; Grossman et al., 2016) au încercat să sintetizeze complexitatea definițiilor creând o conceptualizare care ține cont de trăsăturile specifice ale complexității emoționale (de exemplu, interrelațiile dintre emoții, diferențierea, dinamica temporală a emoțiilor).

Totuși, există fenomene precum metaemoțiile și emoțiile estetice care nu au fost integrate într-un cadru unificat și nicio conceptualizare anterioară a complexității emoționale nu a explorat trăsăturile emoționale și complexe ale complexității emoționale.

Bibliografie

Berrios, Raul. „What Is Complex/Emotional About Emotional Complexity?” Frontiers in Psychology, vol. 10, iulie 2019, p. 1606. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.01606.

De Filippi, Eleonora, et al. „Classification of Complex Emotions Using EEG and Virtual Environment: Proof of Concept and Therapeutic Implication”. Frontiers in Human Neuroscience, vol. 15, august 2021, p. 711279. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.3389/fnhum.2021.711279.

Barrett, Lisa Feldman, et al. „The Experience of Emotion”. Annual Review of Psychology, vol. 58, nr. 1, ianuarie 2007, pp. 373–403. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1146/annurev.psych.58.110405.085709.

Moll, Jorge, et al. „The Neural Basis of Moral Cognition: Sentiments, Concepts, and Values”. Annals of the New York Academy of Sciences, vol. 1124, nr. 1, martie 2008, pp. 161–80. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1196/annals.1440.005.

Lindquist, K. A., and Barrett, L. F. (2010). “Emotional complexity” in The handbook of emotions. eds. M. Lewis, J. M. Haviland-Jones, and L. F. Barrett (New York, NY: Guilford Press), 513–530.

Hay, Elizabeth L., și Manfred Diehl. „Emotion Complexity and Emotion Regulation across Adulthood”. European Journal of Ageing, vol. 8, nr. 3, septembrie 2011, pp. 157–68. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1007/s10433-011-0191-7.

Mulligan, K., and Scherer, K. R. (2012). Toward a working definition of emotion. Emot. Rev. 4, 345–357. doi: 10.1177/1754073912445818

Grossmann, Igor, et al. „Emotional Complexity: Clarifying Definitions and Cultural Correlates.” Journal of Personality and Social Psychology, vol. 111, nr. 6, 2016, pp. 895–916. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/pspp0000084.

Grühn, Daniel, et al. „Time-Based Indicators of Emotional Complexity: Interrelations and Correlates.” Emotion, vol. 13, nr. 2, aprilie 2013, pp. 226–37. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/a0030363.

Gendron, Maria. „Defining Emotion: A Brief History”. Emotion Review, vol. 2, nr. 4, octombrie 2010, pp. 371–72. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1177/1754073910374669.

Pérez-Almonacid, Ricardo. „A Non-mediational Approach to Emotions and Feelings”. Frontiers in Psychology, vol. 10, februarie 2019, p. 181. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.00181.

Dixon, Thomas. „“Emotion”: The History of a Keyword in Crisis”. Emotion Review, vol. 4, nr. 4, octombrie 2012, pp. 338–44. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1177/1754073912445814.

Gohm, Carol L., și Gerald L. Clore. „Individual Differences in Emotional Experience: Mapping Available Scales to Processes”. Personality and Social Psychology Bulletin, vol. 26, nr. 6, august 2000, pp. 679–97. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1177/0146167200268004.

Quoidbach, Jordi, et al. „Emodiversity and the Emotional Ecosystem.” Journal of Experimental Psychology: General, vol. 143, nr. 6, decembrie 2014, pp. 2057–66. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/a0038025.

Du, S., et al. „Compound Facial Expressions of Emotion”. Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 111, nr. 15, aprilie 2014, pp. E1454–62. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1073/pnas.1322355111.

Russell, James A. „Is There Universal Recognition of Emotion from Facial Expression? A Review of the Cross-Cultural Studies.” Psychological Bulletin, vol. 115, nr. 1, 1994, pp. 102–41. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/0033-2909.115.1.102.

Larsen, Jeff T., et al. „Can People Feel Happy and Sad at the Same Time?” Journal of Personality and Social Psychology, vol. 81, nr. 4, 2001, pp. 684–96. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/0022-3514.81.4.684.

Cacioppo, John T., și Gary G. Berntson. „Relationship between Attitudes and Evaluative Space: A Critical Review, with Emphasis on the Separability of Positive and Negative Substrates.” Psychological Bulletin, vol. 115, nr. 3, mai 1994, pp. 401–23. DOI.org (Crossref), https://doi.org/10.1037/0033-2909.115.3.401.